Programul special de Sărbători al Bibliotecii „Petre Dulfu” - 2 ore în urmă
„MICUL PRINȚ”, spectacol pentru oameni mari, la Teatrul Municipal- Secția Păpuși - 3 ore în urmă
Revelionul băimărenilor: Concert și foc de artificii cu ocazia trecerii în anul 2025 - 6 ore în urmă
Omagiu lui Mihai Borodi – o seară dedicată artei și frumosului la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighetu Marmației - 10 ore în urmă
Masca de sărbătoare din Maramureș – element remarcabil al teatrului popular - 10 ore în urmă
Noaptea trecerii dintre ani la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 10 ore în urmă
„Dulcele copilăriei” și alte povești culinare: Ateliere gastronomice la Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației - 12 ore în urmă
Peste 20 de cupluri din Târgu Lăpuș au sărbătorit nunta de aur - 14 ore în urmă
Slujire arhierească la Catedrala Sfântului Iosif Mărturisitorul din Sighet - 15 ore în urmă
Bastionul Măcelarilor, simbol reprezentativ al orașului Baia Mare - în urmă
Tragedie fără margini: Un elev din Sighetu Marmației a plecat către îngeri; Ultima lui dorință este cutremurătoare: a vrut să moară acasă
Poveste tragică în Sighetu Marmației. Ionuț Petreuș, elev în clasa a zecea la Colegiul Național D.Vodă, a plecat într-o lume mai bună. Ultima lui dorință e cutremurătoare – a vrut să moară acasă!…
Ionuț, în vârstă de 16 ani, a fost diagnosticat în toamna trecută cu o boală autoimună extrem de rară, care îi afecta organele interne. A fost spitalizat în noiembrie 2019 în Cluj, iar ulterior a fost transferat la o clinică din Italia, pentru a fi supus unei intervenții pe creier. Din păcate, însă, boala a continuat să avanseze, fără ca medicii să mai poată face ceva. Ultima dorință a lui Ionuț a fost să vină să moară acasă.
ONG Asociația Blondie a încercat să i-o îndeplinească. A strâns fondurile necesare pentru a-l aduce acasă cu un avion ambulanță. „Nu am crezut că o să cerem să ne ajutați și cu asta. Am crezut că o să vă povestim lucruri frumoase despre ce facem în continuare. Dar azi am aflat că Ionuț, un băiat de 16 ani trebuie sa ajungă acasă din Italia. Nu pentru ca suferința lui a fost de ajuns. Ci ca să moara acasă. Mama lui îi spune „pruncuțu’ meu”. Și că e premiant. Și ca în timp ce nici să urle nu mai poate de durere, plânge, plânge să nu o lasam să îl vadă murind acolo” – au arătat reprezentanții ONG-ului. 17.000 de euro s-au strâns în urma acestui demers. În 1 mai, avionul a aterizat cu bine la Cluj. Din păcate, însă, Ionuț… a murit apoi. „Zbor lin, pruncut! Îți mulțumim că ne-ai învățat ca nimeni, nimeni nu trebuie sa plece din lumea asta fără a afla cum e sa fii atât de iubit! Îți mulțumim că ai avut răbdare cu noi și cu limitele noastre pământești. Să îi spui lui Blondie că ne e atât de dor de el, dar că mai rezistam. Și să vegheati asupra noastră de Sus!” – au scris cei de la Asociația Blondie.
Cutremurător este și mesajul postat de Ionuț pe Facebook. Ultimul… „Dragii mei, vă mai amintiți de mine ? Că am lipsit un pic mai mult dintre voi .Asa a fost să fie, mi-a fost tare greu fără voi toți, dar va promit că de azi înainte, în toată secunda vieții voastre, voi fi lângă voi, nu voi mai lipsi niciodată s-a terminat cu boala și cu suferința mea, de-acum înainte grija mea este să nu mai lipsesc niciodată de lângă voi, cei care m-ați iubit, colectivul clasei a 10-a E, împreună cu cu doamna dirigintă Stoianovici Adelina. Vă iubesc pe toți și vă mulțumesc că m-ați ajutat să mă întorc” – a scris Ionuț.
Pe rețelele de socializare curg mesajele de condoleanțe. Unele sunt sfâșietoare. „Drum lin spre cer, vecinul nostru drag cu suflet bun și blând. Nu pot să cred că ai plecat atât de repede dintre noi. Nu o să te mai aud bătând doba, să îți spun – Ionuț, bate un pic mai încet, că se trezesc copiii. Nu o să te mai aud strigându-mă de câte ori treceai pe drum și mă intrebai ce fac, ce fac George si Anastasia, ce face Pati … o durere imensa pentru toată lumea, o mare suferință pentru mama ta, care e devastată de durere… Nu te vom uita niciodată. Drum lin spre cer, suflet bun” – a scris Cory Corina.
„Cuvintele sunt de prisos în aceste momente. Eu te rog doar să mă ierți că nu îți spun „la revedere”, șocul este prea mare. Încă aștept să ne vedem la vară și să râzi cu o făceai tot timpul și să mă întrebi de exemplu cum a fost primul meu an de liceu. Rugăciunile nu au fost de ajuns să-l înduplec pe Dumnezeu să nu rupă cea mai frumoasă floare din câmpie. Condoleanțe nouă tuturor, căci stiu că toți l-am iubit și îl iubim nespus” – a scris Nicoleta Giurgiu.
„A luptat și a sperat până în ultima clipă! Dorința lui a fost și este demnă de respect, o lecție pentru toți de la un coptil de 16 ani nu te aștepți să primești o lecție de viață ,nu te aștepți să treacă prin suferință și durere. Aștepți o veste bună, un răspuns pozitiv la tot ceea ce se întâmplă! Și când medicii nu îi dau de furcă, ne întoarcem înspre cer, înspre Dumnezeu, dar acolo nu funcționează ca și la medic „tratează-l că îți dau oricât și orice „, acolo vine cu rugăminți „te rog Domne, ai milă Doamne” și revoltat de situație „de ce el, Doamne?” . Am avut speranța până în ultima clipă și nu am vrut să accept până acum la ora actuală. Ionuț ,este povestea ta și te rog să mă ierți că îmi era rușine să te tot întreb cum ești? Pentru că pierzând pe cineva drag, știu că nimanui nu îi place să fie întrebat de sănătate atunci când are probleme. Este enorm de dureros să scriu aceste rânduri, nici nu am putere să mă exprim așa cum meriți tu, un mesaj de bun rămas… O să rămâi în amintirea mea veșnic, o să îmi fie dor de tine, o să te așteptăm vara să vă adunați cu coptiii pe laiță în Josani, să ne povestești tot felul de lucruri amuzante. Și o să imi fie dor să te mai văd în gașca Georgianei de colindat. O să îmi fie dor de tine! Drum lin spre îngeri… Și să mă ierți că am scris aceste rânduri fără aprobarea ta…” – a scris Denisa Puicar.
C.Ț.
2 Comentarii în această postare
Adelina
Sunteti dezinformati … banii nu s-au strans inca … iar plata ambulantei aeriene se va face maine, luni, pana cand ar trebui sa se stranga cei 14.500 euro …
Tatiana cojan
Am distribuit si eu spre a ajuta , am donat ca mi-a fost drag , l-am vazut doar o data pe el si pe fam lui si am ramas indurerata de vestea cutremuratoare , cu siguranta aceasta famile are nevoie de ajutor , Dumnezeu stie cat a cheltuit prin spitale , nu ezitati oameni cu suflet