Fără vize pentru SUA, din 31 martie 2025 - 7 ore în urmă
Marea aliniere a planetelor, fenomen astronomic rar la începutul anului 2025 - 7 ore în urmă
Huberta – proză scurtă de Marian Ilea (I) - 17 ore în urmă
Încă o zi liberă pentru bugetari, în 2025 - 19 ore în urmă
Duminică seară, de vizionat „Pictorul de pancarte” de Marian Ilea, la Teatrul Ararat - în urmă
Artistul Paul Surugiu (Fuego) va concerta la începutul primăverii, la Baia Mare - 1 zi în urmă
Activitate a elevilor Liceului „Emil Racoviță,” dedicată marelui poet Mihai Eminescu - 1 zi în urmă
O nouă acțiune de căutare-salvare a Salvamont Maramureș - 1 zi în urmă
Programul Preasfințitului Părinte Timotei Sătmăreanul pentru duminică, 12 ianuarie - 1 zi în urmă
Cuvântul „MULȚUMESC” este sărbătorit pe tot globul, la data de 11 ianuarie - 1 zi în urmă
A fost hramul Mănăstirii Ieud; PS Episcop Iustin s-a aflat în mijlocul credincioșilor (FOTO)
Duminică, 16 mai 2021 (a Mironosiţelor), Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, s-a aflat în mijlocul credincioşilor de pe Valea Izei, care au venit la hramul Mănăstirii din vestita localitate Ieud, locul unde a fost scris „Codicele de la Ieud”, cea mai veche scriere românească, datată în 1391-1392, care se află la Academia Română.
De o primire deosebit de frumoasă, cu multă bucurie, a avut parte Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, venind în întâmpinare, în dangăt de clopot, copii, tineri şi tinere, credincioși, toţi îmbrăcaţi în frumoase costume populare specifice acestei zone, în frunte cu primarul comunei Ieud, Nicolae Traian David, o localitate atât de mare încât formează singură o comună în care se află trei parohii ortodoxe.
Sobor ales de preoţi a onorat invitaţia maicii stareţe de a veni să se roage împreună cu Preasfinţitul Părinte Iustin la această sărbătoare deosebită închinată femeilor creştine: Arhim. Dr. Casian Filip, consilier eparhial social-filantropic şi misionar şi eclesiarhul al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Pr. Mihai Chira, protopopul Vişeului, Protos. Sofronie Perţa, stareţul Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie” Dragomireşti, Pr. Călin Vlad, secretarul protopopesc, Pr. Dinu Horaţiu Brici, paroh în Ieud, Pr. Vasile Cosma, paroh în Rozavlea Centru, Pr. Anin Coste, paroh în Rozavlea Şesu Mănăstirii, Pr. George Magdău, paroh în Şieu, Pr. Vasile Brendea, paroh în Ieud Plopşor, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Ionuţ Todorca, consilier eparhial cultural, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Diac. Lucian Burnar, secretar eparhial, preoţi din parohiile din jur.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, condus de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, iar la Chinonic, interpreta Gabriela Ardusătan a interpretat o cântare bisericească.
În ciuda unei atmosfere înnorate, cu ploaie iminentă, care a şi căzut mai spre finalul Sfintei Liturghii, un mare număr de credincioşi au sosit la hramul sfintei mănăstiri, sărbătoare importantă pentru credincioşii de pe Valea Izei, care nu au fugit de picăturile căzute, ci au stat locului şi s-au rugat.
În rândul credincioşilor s-s aflat monahia Filofteia Oltean, stareţa Mănăstirii Bârsana, care s-a îngrijit de ridicarea acestui sfânt locaş, fost, la început metoc al Mănăstirii Bârsana, iar apoi schit şi mănăstire, precum și maici stareţe şi monahii de la mănăstirile din protopopiatele Vişeu şi Sighet dar și din altă parte.
Cuvântul de învăţătură al Preasfinţitului Părinte Iustin a fost unul deosebit, în care s-a referit, pe înţelesul tuturor, la atitudinea lui Dumnezeu faţă de bărbat şi femeie, la rolul femeii în societatea creştină, în primul rând ca purtătoare a vieţii.
„Cinstim Sfintele Femei Mironosiţe dintotdeauna, care sunt cele mai curajoase fiinţe dintre fiii oamenilor, care au rămas cu Domnul în toată vremea şi-n timpul propovăduirii, şi în timpul pătimirii, al Răstignirii şi a suferinței de pe Cruce, şi apoi la luarea de pe Cruce. Sfinţii Evaghelişti ne spun că priveau de departe unde L-au aşezat Iosif şi Nicodim, într-un mormânt nou, în grădină, cu gândul şi hotărârea luată ca, după ce va trece ziua sâmbetei, care era zi de odihnă, şi dis de dimineaţă să meargă la mormânt ca să ungă Trupul lui Iisus şi să facă cele ce nu s-au făcut din cauza grabei”.
„Lucrurile le cunoaştem din Sfânta Scriptură cum Dumnezeu a făcut pe om şi pe femeie. Trebuie, însă, să vedem ce atitudine a avut Dumnezeu faţă de bărbat şi faţă de femeie. Cum S-a comportat Dumnezeu, ce a zis femeii? Tu vei naşte. În dureri vei naşte pe fii şi vei fi legată de bărbatul tău. Iar Sfântul Apostol Pavel continuă: femeia se mântuieşte prin naşterea de prunci. Aşa că, dacă Dumnezeu i-a dat acest destin, nu putea s-o ţină la distanţă, ci i-a încredinţat un rol deosebit. Şi ce vedem? Că pe bărbat Dumnezeu îl cheamă într-un loc anume, ca să vină el spre Dumnezeu. La femeie vine Dumnezeu la ea. Când a venit Dumnezeu la Avraam, la Stejarul Mamvri, şi a dat vestea că Sarra cea bătrână îi va naşte un fiu, Dumnezeu a venit la ei acasă.
Pe Avraam l-a chemat să iasă din pământul lui şi să vină spre Dumnezeu. Când a venit cu vestea pentru Sarra, a venit acasă. Moise şi Ilie, mari prooroci, numiţi şi văzători de Dumnezeu, L-au văzut pe Dumnezeu în munte. Moise L-a văzut pe Dumnezeu în Muntele Sinai, unde a postit 40 de zile şi 40 de nopţi, şi apoi a vorbit cu Dumnezeu şi a primit Tablele Legii. Iar Ilie pe Muntele Horeb, unde s-a dus şi a dus jertfă după seceta de trei ani şi jumătate şi apoi a vorbit cu Dumnezeu. Apoi, aproape de cumpăna dintre cele două Testamente, de Naşterea lui Hristos, de plinirea vremii: Ioachim şi Ana; Zaharia şi Elisabeta.
N-aveau copii şi I-au cerut lui Dumnezeu să le dăruiască copii. S-au rugat mult, dar când s-a împlinit sorocul, Ioachim i-a spus Anei că se duce în munte ca să postească şi să se roage, iar ea să rămână acasă. Şi, acolo în munte, după post, a primit Ioachim vestea, în timp ce îngerul a venit şi la Ana acasă, la ea în grădină, şi i-a adus vestea că vor primi un rod: cea mai frumoasă şi mai sfântă fiică, rod pântecelui, pe Maica Domnului. Cel mai clar, mai concret şi mai solemn, şi mai dumnezeiesc este momentul în care îngerul Gavriil vine la Fecioara Maria în chilia din Nazaret, trimis de Dumnezeu, are şi salutul dat de Dumnezeu cu care să i se adreseze. Numănui nu a zis aşa, niciunui bărbat, niciunei femei. Până atunci o femeie n-a fost salutată de un sol ceresc, de un înger, ca şi Fecioara Maria: ‹‹Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine. Iată ai aflat har înaintea lui Dumnezeu şi vei naște un fiu şi vei pune numele Iisus››.
Acesta este momentul în care Dumnezeu arată cât preţuieşte femeia şi cine este femeia. Şi ce rol i-a dat. Ştiţi ce rol i-a dat atunci? Vedem în icoană. În momentul acela Dumnezeu a făcut-o pe femeie împărăteasă şi i-a dat tron împărătesc. A încoronat-o şi i-a încredinţat pe Fiul Său. Fiul lui Dumnezeu Şi-a luat trup din femeie, din Fecioara Maria. De la Duhul Sfânt, în mod supranatural, nu după legile firii. Iar Fecioara Maria aşezată de Dumnezeu pe tron de împărăteasă şi doamnă. Prima femeie numită împărăteasă şi Doamnă. Împărăteasa Cerului şi a Pământului. Maica Cerului, nădejdea poporului. A făcut din braţul ei, cum ţine pe Hristos pe braţul stâng, tron. Pe împăratul Cel din veci, pe Împăratul Împăraţilor, Hristos. Pe Unul din Treime. Care S-a făcut Prunc şi S-a făcut asemenea nouă. Aceasta este femeia. Aşa trebuie să interpretăm rolul femeii. Nu să interpretăm simplist şi scolastic şi să spunem că femeia e cu păcat şi că nu are aceleaşi drepturi. Decât Maica Domnului, numai Hristos a fost mai sus. Niciun muritor, încât a devenit pântecele ei Biserică. Prima Biserică. Biserică Sfinţită şi Rai cuvântător. Braţul ei, tron împărătesc. Este mai cuprinzătoare decât Cerurile. Cel Neîncăput a venit şi a luat Trup din trupul Maicii Domnului. Aceasta este femeia pe care o sărbătorim astăzi, femeia-mamă. Femeia este purtătoarea vieţii.”
Maica stareţă Mihaela Popan a dăruit Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, care va fi așezată în Muzeul Episcopiei, informează Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”.