Toți copiii școlari din Pirita vor ieși la tradiționalul săniuș - 11 ore în urmă
În ciuda vremurilor moderne, cântecul, jocul și portul tradițional maramureșean sunt duse mai departe cu drag și respect - 11 ore în urmă
Elevii sunt invitați să se înscrie la cea de-a IV-a ediție a Proiectului Eparhial Cultural-Teologic „Mihai Eminescu – poet român al rugăciunii și meditației” - 12 ore în urmă
Fotograful maramureșean Ilie Tudorel vernisează la Madrid expoziția „Comorile României” - 15 ore în urmă
PS Timotei Sătmăreanul a slujit în această duminică la Mănăstirea Măriuș - 17 ore în urmă
Rezultate bune obținute de Academia de Şah Maramureş la Nyíregyháza - 18 ore în urmă
Cum va fi marcată Ziua Culturii Naționale la Muzeul Satului din Baia Mare - 19 ore în urmă
În Baia Mare se organizează un atelier practic de literație pentru învățători și educatori - în urmă
Tradiție și culoare: Sighetu Marmației a găzduit a XXXII-a ediție a Festivalului Internațional de Colinde, Datini și Obiceiuri de Iarnă la Ucraineni - în urmă
Maramureșencele Nicola Codrea și Sara Sitar, vicecampioane naționale la categoria U14 dublu fete la Campionatele Naționale Individuale Indoor - în urmă
Este Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial; Trei maramureșeni au primit titlul de Tezaur uman viu
17 octombrie este proclamată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO a fost creată oficial în 2008 și a fost rezultatul Convenției pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, semnată la Paris, la 17 octombrie 2003.
Patrimoniul cultural imaterial se referă la tradiții și expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiționale.
Potrivit reprezentanților Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, România este prezentă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu 7 elemente: Ritualul Călușului, Doina, Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească și Jocul fecioresc, Tehnici de realizare a scoarței (împreună cu R. Moldova) și Mărțișorul ( împreună cu R. Moldova și Ucraina). În prezent, noi elemente ale patrimoniului românesc așteptă să fie evaluate pentru a fi incluse, posibil, pe listă: Arta cămășii cu altiță și Tradițiile creșterii cailor lipițani.
Județul nostru este mândru să aibă păstrători ai patrimoniului cultural imaterial, reprezentanți de seamă pe lista celor care au primit titlul de Tezaur uman viu:
- Nicolae Pitiș, rapsodul popular din comuna Lăpuș, a uimit întreaga lume cu stilul arhaic pe care îl interpretează, denumit în zonă ,,hore în grumaz/hore cu noduri”. Acesta a fost declarat cel mai autentic interpret al doinei maramureșene și a fost remarcat încă din anii ’70, când a interpretat vocal și la trâmbița cântecele cu noduri de pe coloana sonora a filmului ,,Pintea”, în regia lui Mircea Moldovan;
- Valer Burzo (1936-2017), rapsodul popular din Suciu de Sus, și-a exprimat întreaga viață sentimentele de dor, jale și dragoste prin doina specifică Țarii Lăpușului, pe care a învățat-o încă din copilărie;
- Dumitru Pop Tincu, meșterul popular din Săpânța, este urmașul celebrului meșter popular Stan Ioan Pătraș. Maramureșeanul redă formele decorative originare și cromatica specifică impusă de Stan Ioan Pătraș.