Evenimentul „Calea spre vindecare – Identifică și Depășește Blocajele din Viața Ta” va avea loc în Baia Mare - 1 oră în urmă
Diana Șoșoacă, candidatură respinsă: între contestare și spectacol politic - 3 ore în urmă
Ziua Creioanelor Colorate a fost sărbătorită la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” - 3 ore în urmă
În Borșa a început a doua ediție a cursului „Comportamente responsabile în situații de urgență și reziliență la dezastre” - 4 ore în urmă
CJRAE Maramureș – un model de succes în sprijinul educației - 4 ore în urmă
Cântărețul Glad Condor organizează un concert în Baia Mare - 4 ore în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (VII) - 5 ore în urmă
Educație la muzeu – proiect interactiv pentru tinerii artiști - 6 ore în urmă
Rezultate impresionante obținute de un elev al Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” la Olimpiada Națională de Fizică - 7 ore în urmă
Sportivii echipei CS Stiinta Electro Sistem Baia Mare au participat la un stagiu de pregătire în Slovenia - 8 ore în urmă
Iulia Corău, din Botiza, una dintre priceputele țesătoare ale Maramureșului: „De covoare m-am ocupat de când m-am căsătorit, în 1981” (FOTO)
Iulia Corău, din Botiza, este una dintre priceputele țesătoare ale Maramureșului. „De covoare m-am ocupat de când m-am căsătorit, în 1981”, își amintește maramureșeanca.
Azi, prin intermediul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș aflăm mai multe despre acest subiect:
„Am început să promovez covoarele tradiționale la târguri de când eram în clasa a VIII-a. Atunci, doamna directoare, Victoria Berbecar, m-o trimis la Sighetu Marmației la Cântarea României, unde am obținut Locul I.
Să vopsesc cu mai multe culori combinate am învățat de la doamna Berbecar. Ea a reînviat vopsitul cu plante, că lumea începuse să vopsească cu chimicale. De la bunica știu să vopsesc cu coajă de nuc, cu sunătoare, coajă de ceapă, coji de arin, erau mai mult nuanțe de maro. Mai demult se vopsea în culori mai închise. Alea le-am învățat de la bunica, celelalte de la Victoria Berbecar.
Covoarele se pun pe perete, dar și pe pat sau pe jos. La un moment dat se făceau în culori combinate, adică chimicale și naturale. Apoi s-a revenit la culori naturale că sunt mai plăcute. La noi, toate femeile știu să țasă, dar nu toate știu să vopsească lână. Doamna Berbecaru o învățat și alte femei să vopsască, mai ales cele care o ajutau. Așa am învățat și eu, ajutând.
Pe covoare țesem motive specifice zonei noastre: muncile câmpului, fântâna cu cumpănă, femeie cu zadie, cerbul, bradul, roata soarelui sau roata norocului care apare și pe porțile maramureșene, hora satului, triunghiul, instrumente precum hreabănul cu care se culeg afinele, furca, florile câmpului, ciobanul cu oi etc. Fiecare element de pe covor are povestea lui… ” – se precizează în Memoria Ethnologica, Meșteșuguri, autor Maria Mirela Poduț.
Foto: Marius Marian