Locul ocupat de echipa de fotbal a României în clasamentul FIFA, la sfârșitul lui 2024 - 7 ore în urmă
99 de ani de la moartea marelui poet rus, Serghei Esenin - 8 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun este sărbătorit Sfântul Ștefan - 9 ore în urmă
“Tanti Irina a Anuții Văsălichii Măriuții din Șișești” continuă tradiția brodatului de mână - 11 ore în urmă
Două eclipse de lună și două de soare, în anul 2025 - 15 ore în urmă
Salvamontiștii maramureșeni, Moși Crăciuni pentru 50 de copii din satele cele mai greu accesibile ale județului - 15 ore în urmă
Pietre de poveste din zona Băiuț (II) - 16 ore în urmă
Praznicul Nașterii Domnului la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 18 ore în urmă
În Moisei: Festivalul Național de Colinde și Obiceiuri de Iarnă „Ioan Horea” ajunge la cea de-a XIII-a ediție - 19 ore în urmă
Maica Domnului, cinstită în a doua zi de Crăciun - 1 zi în urmă
Etnologul Janeta Ciocan, donație generoasă pentru Muzeul de Etnografie: „Cel mai nimerit lucru este ca obiectele și cărțile să le donez muzeului în care mi-am petrecut o parte din viață”
Recent, Janeta Ciocan, muzeograf, etnolog, un nume important în ceea ce privește cercetarea etnografică în Maramureș a făcut un gest de dărnicie și generozitate, iar Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară nu putea să nu-l împărtășească cu noi.
„Timp de o jumătate de veac în slujba patrimoniului cultural național și a cercetării culturii tradiționale maramureșene, ca etnolog și muzeograf, doamna Janeta Ciocan și-a pus puternic amprenta asupra destinului acestui muzeu, iar acum, spre final de activitate, a dorit să contribuie la îmbogățirea colecțiilor, printr-o importantă donație” – precizează cei de la muzeu.
Mai exact, donația cuprinde:
- 𝟐𝟎𝟗 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐚𝐦𝐢𝐜𝐞, majoritatea provenind de la meșteri ceramiști de pe parcursul secolului al XX-lea, piese premiate la diferite târguri;
- 𝟖𝟕 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐥𝐞𝐦𝐧, unele dintre ele aparținând familiei dumneaei;
- 𝟖𝟕 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐥𝐭, majoritatea aparținând pictorilor de icoane, colecția cuprinzând în general piese unicat, figuri zoomorfe din pâine, care se dădeau cadou la nuntă în Cehia, dar și impresionante icoane realizate de Turoczi Clara și Georgeta Maria Iuga;
- 𝟑𝟎 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐱𝐭𝐢𝐥𝐞 (covoare, cergi, mileuri);
- 𝟐𝟗 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐫𝐭 din zonele noastre, dar și 3 piese cu vechime de început de secol XX din Bihor și nordul județului Botoșani (Ripiceni), de unde erau bunicii dânsei;
- 𝐨 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐟𝐚𝐛𝐮𝐥𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐛𝐫𝐢𝐜𝐡𝐞𝐭𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐝𝐚 𝟏𝟗𝟏𝟒-𝟏𝟗𝟖𝟎, aparținând tatălui acesteia, cuprinzând 37 de piese, dintre care trei sunt piese unicat (una confecționată dintr-un glonț din Primul Război Mondial, alta din piele ștanțată cu imaginea Turnului Ștefan, realizată pentru tatăl dumneaei de către UCECOM, la moment aniversar, o casetă pentru țigarete cu intarsie de sidef);
- 𝐨 𝐜𝐨𝐥𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐭𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐢, printre care se remarcă fotografii care surprind repopularea cu capre negre ale Pietrosului Rodnei, altele sunt mărturii ale atelierelor de olărit din Săcel și Baia Mare ( Tănase Coceanu în atelier, Alexandru Bagosy în atelier);
- 𝟏𝟓 𝐞𝐱𝐞𝐦𝐩𝐥𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐨𝐟𝐞𝐞 𝐝𝐞 𝐯𝐚̂𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞, premiate la concursuri;
- 𝟐𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐯𝐨𝐥𝐮𝐦𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐯𝐨𝐫 𝐢̂𝐦𝐛𝐨𝐠𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐛𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭̦𝐢𝐞𝐢, dar și alte piese diverse, un covor persan cu stema județului Maramureș, din 1970, fiind o piesă unicat.
„Lucrez în muzeul de etnografie de la 1 septembrie 1971 și am urcat treptele profesionale începând cu muzeograf stagiar până la muzeograf. De la bun început, alături de colegul meu, Sabin Șainelic, m-am preocupat în mod constant de completarea colecțiilor cu obiecte care să poată asigura realizarea expoziției de bază a secției și mai apoi a Muzeului Satului din Baia Mare. La ambele s-a lucrat în paralel. Prima expoziție de bază a muzeului nostru a fost realizată pe baza tematicii elaborată de mine, care a fost și lucrarea mea de absolvire a primului curs de pregătire profesională organizat de Ministerul Culturii. Expoziția a fost inaugurată la 1 iulie 1978 și a rămas în expunere neschimbată până în 1992. Atunci expoziția, folosind mobilierul vechi, a fost îmbogățită cu expunearea obiectelor de cult, practic interzise până în 1990.
După ce secția a primit oficial statutul de muzeu independent, în anul 2006, unul din aspectele pe care am dorit să le îmbunătățim a fost realizarea unei expoziții permanente moderne și cu o tematică individualizată. Astfel în 2007 am vernisat expoziția permanentă „Lemnul în comunitatea tradițională din nordul Transilvaniei – de la leagăn la mormânt”.
Când am intrat în muzeu colecțiile secției de etnografie numărau 1500 de piese. Acum, la finalul activității mele profesionale, consider că cel mai nimerit lucru este ca obiectele și cărțile de specialitate pe care le consider importante să le donez muzeului în care mi-am petrecut o parte din viață”, precizează Janeta Ciocan.