Minaur va juca pentru bronz în Cupa României - 1 oră în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Copiii au nevoie de limite, de modele sănătoase și de alternative reale la timpul petrecut pe ecrane” - 4 ore în urmă
Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, în misiune de reconciliere cu Washingtonul - 4 ore în urmă
David Popovici, cel mai rapid înotător din istorie la trei probe. ”De asta sunt tare mândru”, a mărturisit sportivul - 5 ore în urmă
Eveniment special în Baia Mare, la Colonia Pictorilor: „Heritage in Design”, născut din pasiunea pentru moștenirea culturală din văile Maramureșului voievodal - 6 ore în urmă
Lecție cu polițiști la Cupa României la box de la Sighet - 6 ore în urmă
În Săliștea de Sus va avea loc concertul de pricesne „Lăudați de Domnul” - 6 ore în urmă
Rezultat remarcabil: Iulia Ioana Vlad, Premiul I la Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală, Vocală și Studii Teoretice Muzicale - 6 ore în urmă
Palatul Copiilor Baia Mare a vernisat expoziția „Icoana între inspirație și creație” la sediul Ministerului Educației și Cercetării - 7 ore în urmă
Semaforizare în regim galben intermitent pe timpul nopții - 7 ore în urmă
Aducere aminte: Vâltoarea, „maşina de spălat” de altădată
Pentru că ne aflăm în Săptămâna Mare, cei de la Centrul Culturii Tradiționale Maramureș (Corina Isabella Csiszár) ne reamintesc cum era pe vremuri pregătirea pentru Paști.
Curățenie se făcea la toată casă. „Făceu curățănie, era rudă la orice săracă erau un lipideu, două pă rudă. Să spăla tăt ce era pă rudă, că îs tăte grămadă, puse una păstă alta, trebe spălate, răsuflate că le mănâncă moliile. În cergă și lipideu nu intră aeru” (de la Maria Ștețiu, 57 ani, Mănăstirea).
Apoi avem ocazia să aflăm despre vâltori. Acestea au fost folosite pentru spălarea lânii de oaie.
„Tătă lumea o vânturat demult. Erau sfetăre de lână, erau cerge, erau purici, api mere cu ele la vâltoare. De aieste groase de lână nu putéi spăla decât la vâltoare. Nu pé erau multe vâltori, două, tri înt-un sat. Și să plăté la cine grijé de ele. Că mai trebe reparate, să mai rump scândurile. Ducéi sopon de casă din ăla ce-l făcem din porc, din unsoare de porc. Puném cerga odată, o scotém și o soponém și api avém perie, de nu, i-am dat drumu așé iară acolo. Lână, țoluri, țeptare ducém. Le mai și lăsam acolo să să usuce. Merem cu caru să le ducem sau cu căruțu. Și de-a umăr am dus pă u rudă de căptiță, una nainte, una napoi și ruda plină de haine” (de la Anuța Burnar, 76 ani, Mănăstirea).
Foto: Gabriel Motica