Vechiul obicei agrar Tânjaua Hotenarilor, care este dedicat primului gospodar care a ieșit la arat, se reia în acest an.
Astfel, duminică, 15 mai, toți cei care doresc să asiste la acest ritual sunt așteptați la casa sărbătoritului Gheorghe Ștefan Mesaroș, din Hoteni, comuna Ocna Șugatag, la ora 09:30. De acolo, alaiul va pleca spre Valea Dărasca unde va avea loc ritualul de spălare a sărbătoritului. Deschiderea oficială va fi la ora 12.00, iar de la ora 13.00 vor urca pe scenă artiști și ansambluri folclorice.
Iar acum, Grigore Simionca, maestru coregraf în cadrul CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș ne prezintă acest obicei.
„Ce este o „tânja”? Un proțap cu oiște (ruda), la capătul căreia se află jugul în care se înjugă vitele. În cadrul obiceiului, sunt confecționate 12 tânjele, purtate, fiecare, de câte doi feciori, ele reprezentând cele 12 luni ale anului. Participanții se întrunesc la casa gospodarului, îmbrăcați în cele mai frumoase straie populare, unde sunt omeniți cu mâcare și băutură.
Feciorii se ocupă de împodobirea și înstruțarea jugurilor cu ramuri de mesteacăn, panglici colorate, flori, ștergare înflorate și zurgălăi, apoi sunt legate una câte una laolaltă, iar în spatele lor, este legată teleguța plugului pe care stă sărbătoritul.
Acesta este petrecut cu alai de fete, feciori și ceterași, purtat de-a lungul satului până la pârâul Dărasca, unde urmează să fie spălat (purificat). Sărbătoritul este ales de bătrânii și cei mai de seamă oameni ai satului, nu numai pentru faptul că a ieșit primul la arat, ci se ținea seama și de moralitatea și cinstea pe care o avea din partea obștii. Înainte de plecarea alaiului de la casa gospodarului, se stabilesc cei care îl păzesc pe sărbătorit să nu fugă pe parcursul drumului până la pârâu, în numeroasele lui tentative de fugă, ci prins și adus înapoi pe teleguță.
Dacă sărbătoritul reușește să scape și ajunge primul la apă să se spele singur, este absolvit de la obligația de a plăti băutura și mâncarea celor care participă, aceste cheltuieli revenind apoi comunității. Pe traseu nu lipsesc ghidușiile, ca fuga peste câmp, viraje spontane la dreapta, la stânga, spre amuzamentul celor prezenți.
Pregătirile fiind gata, alaiul pornește horind cântecul: 𝐸𝑖, ℎ𝑎𝑖…! 𝐽𝑢𝑔𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑙𝑒-𝑎𝑚 𝑔𝑎̆𝑡𝑎𝑡,/ 𝐷𝑜𝑖 𝑐𝑢 𝑑𝑜𝑖 𝑛𝑒-𝑎𝑚 𝑎𝑑𝑢𝑛𝑎𝑡,/ 𝑆𝑎̆ 𝑐𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑚 𝑐𝑢-𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑎𝑡,/ 𝐶𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 ℎ𝑎𝑟𝑛𝑖𝑐 𝑜𝑚 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑎𝑡,/ 𝐶𝑎𝑟𝑒-𝑜 𝑖𝑒𝑠̦𝑖𝑡 𝑙𝑎 𝑎𝑟𝑎𝑡. Conform obiceiului, alaiul se îndreaptă mai întâi spre ogorul arat, care este înconjurat de trei ori în sensul de rotire a soarelui, iar cel ce a semănat ogorul, se roagă divinității, cerând binecuvântarea cerului asupra pământului pentru fertilitatea ogoarelor zicând: 𝑀𝑎̂𝑛𝑑𝑟𝑒 𝑠𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑐𝑎̆𝑙𝑎̆𝑡𝑜𝑟,/ 𝐴𝑝𝑙𝑒𝑎𝑐𝑎̆-𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑜𝑔𝑜𝑟,/ 𝑆̦𝑖-𝑛𝑐𝑎̆𝑙𝑧𝑒 𝑠𝑒𝑚𝑖𝑛𝑡̦𝑒𝑙𝑒/ 𝑆𝑎̆ 𝑟𝑜𝑑𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆ ℎ𝑜𝑙𝑑𝑒𝑙𝑒.
Bătrânii și oamenii de seamă ai satului vestesc feciorilor și înștiinșează toată comunitatea să se pregătească de sărbătoare, rostind: 𝐹𝑒𝑐𝑖𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑝𝑜𝑟𝑛𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆./ 𝑆̦𝑖 𝑠𝑎̆ 𝑣𝑒𝑠𝑡𝑒𝑎𝑠𝑐𝑎̆, și mai strigă, cât pot de tare, câte unul, pe rând: 𝑆-𝑎𝑢𝑑𝑎̆ 𝑆̦𝑢𝑔𝑎̆𝑡𝑎𝑛𝑖𝑖…!/ 𝑆-𝑎𝑢𝑑𝑎̆ 𝐻𝑎̆𝑟𝑛𝑖𝑐𝑒𝑠̦𝑡𝑒𝑛𝑖𝑖…!/ 𝑆-𝑎𝑢𝑑𝑎̆ 𝐻𝑜𝑡𝑒𝑛𝑎𝑟𝑖𝑖…! și toți: 𝑆𝑎̆ 𝑣𝑖𝑛𝑎̆ 𝑐𝑢 𝑚𝑖𝑐, 𝑐𝑢 𝑚𝑎𝑟𝑒,/ 𝐿𝑎 𝑎 𝑛𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎̆ 𝑠𝑎̆𝑟𝑏𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒…!
Cu muzică și veselie, alaiul se îndreaptă spre pârâul Dărasca, cu cântecul: 𝐶𝑎̂𝑛𝑑 𝑧𝑎̂𝑛𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎̆𝑣𝑎𝑟𝑎,/ 𝑁𝑜𝑖 𝑢𝑚𝑏𝑙𝑎̆𝑚 𝑐𝑢 𝑡𝑎̂𝑛𝑗𝑎𝑢𝑎./ 𝑇𝑎̂𝑛𝑗𝑎𝑢𝑎 𝑛𝑢-𝑖 𝑠𝑖𝑒 𝑐𝑢𝑚,/ 𝐴𝑟𝑒 𝑟𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑖 𝑐𝑒𝑙 𝑏𝑢𝑛./ 𝐶𝑎̆-𝑖 𝑑𝑎𝑡𝑖𝑛𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑏𝑎̆𝑡𝑟𝑎̂𝑛𝑖,/ 𝑆̦𝑖-𝑖 𝑙𝑎̆𝑠𝑎𝑡𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖./ 𝑆𝑎̆ 𝑐𝑖𝑛𝑠𝑡𝑖𝑚 𝑐𝑢-𝑎𝑑𝑒𝑣𝑎̆𝑟𝑎𝑡,/ 𝐶𝑒𝑙 𝑚𝑎𝑖 ℎ𝑎𝑟𝑛𝑖𝑐 𝑜𝑚 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑎𝑡.
Ajunși pe malul pârâului, sărbătoritul este coborât de pe teleguță, este spălat și șters cu o ștergură, în timp ce se invocă o seamă de cuvinte pentru roade și recolte bogate. Apoi, participanții la desfășurarea ritualului, împreună cu ceterașii, se îndreaptă spre casa sărbătoritului, unde sunt așteptați și omeniți pentru cinstea care i-a fost acordată, petrecând cu cântec, joc și voie bună. Cei prezenţi la eveniment au parte în continuare de un spectacol artistic cu participarea mai multor ansambluri folclorice şi artişti din Maramureş și din țară, iar turiștii sunt cuceriți și impresionați de costumele colorate, horile cântate, de dansurile tinerilor, dar și de mâncărurile tradiționale și de peisajele încântătoare ale locurilor” – povestește Grigore Simionca.
Foto: arhivă
