În 5 februarie s-au împlinit 67 de ani de la uciderea celui mai longeviv luptător anticomunist din Maramureș – Gheorghe Pașca din Săliștea de Sus.
Acesta a rezistat timp de opt ani în faţa batalioanelor Securităţii aşteptând, în anii 1950, pe cărările tainice de pe Valea Bichigiului şi a Munţilor Ţibleş, venirea americanilor, reinstaurarea monarhiei şi a libertăţilor suprimate de bocancul bolşevic.
Potrivit maramuresumeu.ro, Gheorghe Pașca este unul dintre eroii maramureșeni mai puțin cunoscuți. A avut curajul să îi sfideze pe comuniștii care la finalul celui de al Doilea Război Mondial au instaurat cel mai criminal sistem politic pe care l-au experimentat românii de-a lungul istoriei. A reușit să se ascundă prin pădurile din munți timp de aproape 8 ani. A reușit să scape de mai multe ori din încercuirea trupelor Securității. L-a ajutat faptul că era un bun cunoscător al potecilor munților din împrejurimile Maramureșului. De asemenea, a fost sprijinit în primii ani de numeroși consăteni și nu numai.
Odată cu alungarea Regelui Mihai din țară și înlăturarea monarhiei, ultima redută a democrației, comuniștii au început să-și impună sistemul totalitar în toate domeniile. Gheorghe Pașca fiind paznic de vânătoare avea dreptul de a purta armă de foc. În anul 1949 a fost convocat la postul de miliție din Săcel ca să predea armele sale. De o pușcă de vânătoare cu lunetă primită cadou nu a vrut să se despartă. Astfel că s-a retras în munți împreuna cu fratele său, Dumitru.
A sperat că americanii vor veni și îi vor alunga pe comuniști înapoi în Rusia și că totul va reveni la normal. Doar că jocul geopolitic a făcut ca România să rămână încă mult timp sub influența nefastă a Moscovei.
Faptul ca Gheorghe Pașca a reușit să scape de fiecare dată din încercuire și să se facă nevăzut ca o nalucă i-a creat o alură legendară. Deoarece autoritățile nu reușeau să-l prindă a trimis-o în decembrie 1950 în pădurile în care se ascundea „partizanul” pe Ioana Vlad, o tânără din Săliștea de Sus care îl cunoștea pe Gheroghe Pașca și îl ajutase anterior. Tânăra avea misiunea de a-l preda autorităților. Acesta a reușit însă să o convingă să rămână cu el până în 1953 când a fost prinsă în timpul unei ambuscade. În acest răstimp a născut o fetiță.
După ce a fost prinsă a fost închisă timp de 4 luni la penitenciarul din Satu Mare unde a mai născut un băiat, pe Gheorghe. Pentru a-l prinde, securitatea a lăsat-o pe Ioana Vlad să se întoarcă acasă. Casa i-a fost supravegheată de informatori. Cu toate acestea Gheorghe Pașca a reușit de câteva ori să-și viziteze copiii.
Deoarece munții din zona Maramureșului erau atent suprevegheați, Gheorghe Pașca și-a schimbat ascunzătoarea. S-a retras la poalele Munților Țibleș, pe Valea Bichigiului în județul Bistrița-Năsăud. Alături de el a stat Gavrilă Rus, fiul chiaburului Mihăilă Rus. În urma unei trădări securitatea a reușit să-i găsească ascunzătoarea. În ziua de 5 februarie 1956 a fost împușcat împreună cu Gavrila Rus lângă buncărul pe care îl construise în pământ.
Gerorghe Pașca nu a fost singurul maramureșean care a luptat armat împotriva comunismului. În Maramureș a mai fost un grup format în jurul fraților Popșa din Dragomirești. Acesta a fost însă prins în scurt timp.
Pentru unii dintre noi, Gheroghe Pașca este un erou care a luptat pentru o cauză care astăzi poate părea pentru mulți de la sine înțeleasă, și anume pentru posibilitatea de a trăi liber. Pentru comuniști însă maramureșeanul din Săliștea de Sus a fost un bandit care nu se supunea noii orânduiri politice, economice și sociale și care trebuia eliminat cu orice preț. În noua societate astfel de oameni nu își mai găseau locul. Exista pericolul ca el să devină un model.
Film documentar despre viața curajosului maramureșean
În 2020, Televiziunea Naţională a difuzat, în premieră, un film documentar despre viaţa şi lupta moroşanului Gheorghe Paşca din Săliștea de Sus. Documentarul a fost difuzat în cadrul seriei ”Arheologia Crimei”, în care sunt dezvăluite, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), ororile şi crimele comunismului.
Filmul a fost regizat de reputatul regizor Alexandru Munteanu, narator fiind actorul Constantin Lupescu. S-au făcut reconstituiri cu martorii care au trăit evenimentele: la Fântâna lui Paşca din Suplai, cu Fetti Tavifta, la cele două buncăre de pe Valea Bichigiului, cu Gheorghe Rus, pe valea Fiadului, cu Ioan Todică, dar şi în Maramureş, în Săliştea de Sus, cu Ioana Paşca, fiica luptătorului anticomunist intrat în legendă.
