De curând, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a fost singura universitate din Europa de Est care a fost reprezentată prin rectorul acesteia, Prof.univ.dr.ing. Vasile Țopa, la Primul Forum European de Inovare, organizat în Silicon Valley, SUA.
Sub umbrela Noii Agende Europene pentru Inovare, timp de trei zile, la eveniment a participat o delegație din Uniunea Europene, alcătuită din șapte rectori de la universități de top, manageri ai companiilor active pe piața actuală europeană, precum și investitori europeni. Astfel, s-a creat un spațiu de comunicare favorabil cu reprezentanții start-up-urilor americane cele mai de succes. Rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca a creat legături noi, prin acest forum, și cu universitățile americane Berkeley și San José.
În încercarea de a găsi câteva răspunsuri despre potențialul de cercetare al României și despre noile tehnologii implementate deja la nivelul Uniunii Europene, am realizat o vizită rectorului Universității Tehnice din Cluj-Napoca.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se poziționează în multe dintre rankingurile internaționale. Vă rugăm să ne menționați performanțele din prezent ale acestei universități românești.
Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră aici și întrebarea adresată. În primul rând, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este cea mai mare universitate tehnică din regiunea Transilvaniei și prin cele 12 facultăți pe care le înregistrăm în cadrul acestei universități, asigurăm resursa umană necesară pentru întreaga regiune a Transilvaniei. Astăzi, tehnologia este, indiscutabil, vârful de lance al societății. Universitățile tehnice sunt avangarda transformării care urmează. Astăzi, toată lumea vorbește despre rankinguri, fie cele care se referă la clasificarea universităților, pe domenii, pe specializări, pe educație, pe cercetare, iar aici este necesr să clarificăm diferența dintre ele. Rankingul instituțional este diferit de cel alocat anumitor domenii. În rankingurile de specialitate QS, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca se regăsește prin domeniile electronic, mecanic și al construcțiilor. În ceea ce privește domeniul mecanicii, suntem pe poziția 301-350 la nivel mondial și primul la nivel național, în electronică și telecomunicații, ne situăm pe poziția 450-500 la nivel mondial și pe poziția a doua la nivel național, iar în domeniul calculatoarelor, la nivel mondial, ocupăm poziția 600-650 și poziția a patra la nivel național. În urmă cu patru ani, am fost evaluați drept o universitate de patru stele, din maximum de cinci, ceea ce înseamnă o universitate cu vizibilitate internațională, iar în prezent, lucrăm la o aplicație care sperăm să ne confere maximum de puncte în viitorul apropiat.
În ultimii ani, ați lucrat la viziunea unui centru de inteligență artificială în Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Vă rugăm să ne dați câteva detalii în acest sens.
Într-adevăr, este un proiect la care lucrăm de mulți ani. Va fi unul dintre cele mai mari centre de inteligență artificială din Europa de Sud-Est. Anul trecut au fost aprobați parametri tehnico-economici și finanțarea, care va fi completată de alți parteneri pe care îi avem. Ce este esențial în edificarea acestui institut este faptul că dispunem de oameni care pot să dezvolte tehnologii. Sigur, acest lucru se întâmplă în cadrul actual mai larg al hub-ului de inteligență artificială, din care facem parte, împreună cu alte centre universitare mari din țară și lucrăm la strategia națională pentru implementarea inteligenței artificiale, alături de Autoritatea Națională pentru Digitalizare.
În luna martie, ați participat la Primul Forum European de Inovare, organizat în Silicon Valley. Cum a decurs evenimentul?
Da, am avut onoarea să fac parte din delegația Comisiei Europene, la invitația comisarului european pentru educație, cercetare, inovare, digitalizare, cultură și tineret, Mariya Gabriel, o delegație care a cuprins în jur de 50 de persoane din diferite zone și cu diferite preocupări din Uniunea Europeană. Reprezentanții start-up-urilor americane cu care ne-am întâlnit, ne-au prezentat realizările lor, dar și dificultățile cu care te confrunți, când vrei să pui bazele solide ale unui start-up de miliarde de dolari. A fost o experiență foarte interesantă. Apoi, în forumul propriu-zis, Uniunea Europeană a prezentat potențialul și oferta pentru posibilii parteneri investitori și din mediul academic american. Personal, am participat într-un panel, alături de colegii din Oslo, Copenhaga și Poitiers, a cărui subiect central a fost importanța politicilor europene și sinergia acestora. Această legătură care s-a creat recent, prin acest forum, sper să aibă în viitor valențe mult mai puternice, noi să beneficiem de expertiza celor din SUA și ei să beneficieze de nivelul foarte ridicat de pregătire al studenților și absolvenților din Uniunea Europeană.
Dacă am vorbit de rankingurile academice în care este poziționată Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, vă rugăm să precizați câteva dintre cele mai importante realizări ale minților inovatoare din această universitate până în momentul de față, care vă recomandă în mediul mondial academic și al cercetării.
Sunt foarte multe exemple în acest sens, dar voi face o alegere la nivelul studenților noștri. An de an, avem o echipă de studenți de la Facultatea de Construcții, care participă la o competiție internațională de inginerie seismică în SUA și presupune montarea unei construcții aici, în Cluj-Napoca, care trebuie să respecte criteriile impuse de organizatori. Spre marea noastră bucurie, de fiecare dată, reușim să câștigăm în fața studenților din mari universități din lume, cum a fost anul trecut, în competiție cu studenți ai universităților Stanford, Berkeley și MIT. Cred că acest exemplu arată clar că acolo unde este pasiune și implicarea colegilor noștri, alături de studenți, rezultatele se văd.
De asemenea, sunt foarte multe contracte de cercetare în care suntem parte și unde am avut realizări deosebite, iar pentru a nu extrage doar un singur subiect, aș menționa, în schimb, că Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este pe poziția a doua din țară la atragerea fondurilor europene pentru proiectele de cercetare și participă la aceste proiecte, adică FP7, Orizont 2020 și Orizont Europe. Pe prima poziție se situează Universitatea din București, iar pe poziția a treia, Universitatea Babeș-Bolyai.
După această participare la Forumul European de Inovare din Silicon Valley, care puteți să spuneți, deci, că este specificul sistemului universitar românesc care îi oferă unicitate și valoare în peisajul academic european și mondial de top?
La Forumul European de Inovare din Silicon Valley au participat rectori din mai multe universități europene, dar am fost doi reprezentanți ai universităților tehnice. M-am gândit de ce a fost aleasă Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, iar motivul principal pot să vă spun că a fost acela al cunoașterii rezultatelor universităților din ecosistemul clujean de Comisia Europeană, dar și colaborarea pe care universitatea o are cu actorii principali din zona Clujului. Pot să vă dau doar un exemplu în acest sens. Următorul proiect la care am aderat și pe care îl susținem este un proiect al primăriei din Cluj-Napoca, un program european, Innovation Valley Transilvania, un proiect în care vom contribui la îmbunătățirea ecosistemului local.
Revenind la specificul educației din România, educația de la noi poate să facă față acestei competiții dure datorită resursei umane. Toată lumea fuge după resursa umană din Uniunea Europeană. Iar mai departe, calitatea studenților din România este foarte apreciată, pentru că aceștia au o flexibilitate mai mare decât studenții altor universități în a se adapta noilor tehnologii, noilor instrumente din societatea curentă. Consider că la ora actuală, învățământul românesc este un învățământ foarte bun și sunt foarte multe realizări care sunt tratate prea superficial.
Ce presupune ecosistemul european de inovare nou creat? Care sunt beneficiile deep-tech-ului și care ar putea să fie în viitor, în urma implementării acestuia în viața cotidiană, efectele contrare evoluției spre care tindem?
Deep-tech-ul este o direcție lansată de către Comisia Europeană, iar angajamentul care a fost lansat, a fost semnat de patru fondatori: două institute de cercetare și două universități, printre care este și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, iar a doua este din Finlanda. Și alte universități europene vor să adere în prezent la această ofertă generoasă. Ce presupune aceasta? Crearea unui bazin de minimum 1 milion de absolvenți din zona deep-tech din toată Europa, pe durata a trei ani, iar pentru atingerea acestei ținte, s-au creat mai multe programe. Sunt programe în care universitățile oferă cursuri, altele prin care se susțin mobilități pentru stagii de perfecționare atât pentru studenți, cât și pentru cadre didactice. În consecință, cred în acest proiect.
Ați vorbit de posibilele pericole pe care le aduc noile tehnologii și putem să ne oprim la inteligența artificială. Ați văzut că de abia s-a lansat platforma și există deja foarte multe păreri îndoielnice. Suntem la început și vor mai apărea foarte multe provocări, însă acestea se vor regla în timp, pentru că într-adevăr, există posibilitatea ca, necontrolate, aceste tehnologii să creeze mai multe daune decât beneficii. Istoria ne-a demonstrat că și alte tehnologii nu au fost folosite în sensul pozitiv, deci și aici există acest risc. Însă se lucrează deja la reglementările necesare în acest sens.
Inteligența artificală interferează cu gândirea și libertatea umană, din punctul dumneavoastră de vedere?
Haideți să vedem ce înseamnă, în fond, inteligența artificială. Înseamnă stastistică. Iar statistica cum o obținem? Prin informații. Cu cât ai un volum mai mare de informații, cu atât rezultatul statistic la o întrebare similară poate da un rezultat cât mai apropiat de cel corect. Informația pe care o sintetizează inteligența artificială în acest moment nu este suficientă pentru a da un răspuns corect din primele încercări. Însă ce se întâmplă? După câteva încercări, dacă primește informația corectă, va da un răspuns similar. Referitor la întrebarea pe care mi-ați pus-o, da, inteligența artificială interferează cu gândirea umană, pentru că informația vine de la om. Acest instrument are scopul principal de a analiza un volum uriaș de date. Cred că viitorul este al inteligenței artificiale, însă nu se limitează doar la chat-ul din prezent, ci la multiplele aplicații ale inteligenței artificiale, cum ar fi în domeniul medical, unde a revoluționat foarte multe tratamente. Ce poate fi mai bun decât să folosești inteligența artificială în beneficiul oamenilor? Un alt exemplu este legat de mobilitate. Vedem deja tot felul de echipamente, de mașini zburătoare autoconduse.
Prin urmare, toate acestea au nevoie de aceste resurse oferite de inteligența artificială, pentru a optimiza și maximiza performanța.
Dumneavoastră sunteți un om al tehnologiei. Cum credeți că se vor asimila noile tehnologii la noi, în spațiul mioritic?
Cred că va funcționa bine. Haideți să vedem ce înseamnă și tehnologia. Astăzi folosim instrumente pe care acum 20 de ani nu credeam că le vom folosi. La fel va fi și cu noile tehnologii de acum. Este posibil să fi explodat prea rapid inteligența artificială. Poate că nu suntem încă pregătiți suficient, dar ca orice altă tehnologie, vom înțelege și vom vedea beneficiile ei, însă trebuie să avem puțină răbdare. Până la urmă, nu se reduce la spațiul mioritic, căci toată civilizația se confruntă cu aceleași probleme. Așa cum ne-am obișnuit cu telefonul mobil, care este echivalentul unui calculator de acum 30 de ani, așa merg lucrurile într-o altă direcție.
Nu am menționat că în vizita la Silicon Valley, am rămas impresionat de numărul mare de români care sunt implicați în universități tehnice, companii, start-up-uri de profil, pe pozițiile cele mai înalte. Am avut o bucurie imensă.
Un ultim gând?
Universitățile din România – și, în speță aici, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – sunt universități foarte dinamice. O spun în deplină cunoștință de cauză. Iar asta e bine. Competiția e foarte bună, pentru că fiecare dintre competitori încearcă să aducă acel plus valoare în zona de competență pe care o stăpânește. În concluzie, cred că viitorul este unul care ne dă speranță, pentru că vom vrea aceiași specialiști talentați, apreciați și doriți și de aceea vin companiile în România. Prin capacitatea universităților, cred că în continuare, acest trend se va menține. România are o resursă uriașă. Important este să știm să ne folosim.
Distinse domnule rector, vă mulțumim!
Interviu realizat de Lect.univ.dr. Iulia Bancoș
