Final de mandat la Cotroceni - 5 ore în urmă
Situația gripei în Maramureș: Trei decese și sute de cazuri raportate - 5 ore în urmă
Doi elevi de la Colegiul de Arte Baia Mare s-au clasat pe locuri fruntașe la Concursul de Interpretare Vocală ,,Magia Cântecului” - 9 ore în urmă
O elevă de la Colegiul „Mihai Eminescu” Baia Mare s-a calificat la etapa națională a Concursului televizat „Parlez-vous francophonie?” - 9 ore în urmă
Guvernul promite 800 de lei pentru pensionarii cu venituri mici - 9 ore în urmă
Diana Șoșoacă provoacă din nou scandal în plenul european - 9 ore în urmă
Se lansează Cenaclul „Rivulus Dominarum” - 13 ore în urmă
Viorica Marincaș, noul președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică Maramureș - 14 ore în urmă
Ziua Națională a Lecturii, celebrată la Liceul „Ioan Buteanu” prin proiectul „Întâlnire pe nevăzute cu o carte” - 14 ore în urmă
„Târg de mărțisor” organizat în Târgu Lăpuș - 15 ore în urmă
O altfel de istorie a oraşului Baia Mare. Clădiri și edificii cu poveste (IV), de dr. Viorel Rusu și Lucia Pop: Claustrul Mănăstirii Minoriților
Continuăm prezentarea edificiilor din Baia Mare cu povestea Claustrului Mănăstirii Minoriților, obiectiv situat în Piața Libertății nr. 6 și str. Crișan nr. 2.
***
Monument istoric de arhitectură, Claustrul Mănăstirii Minoriților figurează pe Lista Monumentelor Istorice (LMI) cu indicativul MM-II-a-A-04451. Situat pe latura de sud a Pieței Libertății (între strada Crişan și Piaţa Păcii), imobilul a fost edificat în diferite etape, peste fundaţiile unei construcţii mai vechi.
Locul aparţinea, încă din secolul al XV-lea, Bisericii romano-catolice, sursele documentare confirmând existența în această zonă inclusiv a unui spital întreținut de biserică.
Edificiul la care ne referim a fost ridicat parţial (frontonul dinspre Piața Libertății) în prima jumătate a secolului al XVIII-lea (anul 1734) de către ordinul călugărilor minoriţi. Localul avea un singur etaj, aici funcționând mănăstirea ordinului. În anul 1791 aceasta a fost supraetajată, lucrarea finalizându-se în 1794, după cum atestă însemnarea de pe plafonul casei scărilor de la intrarea din Piaţa Libertăţii [1].
Edificiul se leagă așadar de ordinul călugărilor minoriți și de misiunea lor asumată pe diverse paliere, în contexte care nu au fost întotdeauna prielnice.
În jurul anului 1860 s-a construit partea de clădire dinspre strada Crişan, asemenea altor edificii din zonă, cu piatră provenită din demolarea pereţilor bisericii „Sfântul Ştefan”.
Aripa dinspre Piaţa Păcii este formată din construcţii recente, aparținând secolului XX.
Vestigii arheologice provenite din timpul construirii au fost semnalate deja la începutul secolului XX. Artefacte precum cahle din secolul XVI, un pinten, o seceră, au fost predate Muzeului Orășenesc Baia Mare, fiind luate în evidență în anul 1905[2]. Corpul dinspre Piaţa Libertăţii are trei nivele: subsol, parter și etaj. Subsolul, păstrat din vechile construcţii, deranjat de fundaţiile noii clădiri, a rămas în parte sub formă de pivniţe nefolosite.
Vedere panoramică a pieței din turnul Bisericii Reformate; detaliu Claustrul Mănăstirii Minoriților, anul 1931
În aripa clădirii de pe strada Crişan, o vreme a funcționat Muzeul Orășenesc Baia Mare. Muzeul a fost inaugurat în vara anului 1904 și a primit pentru expunerea vestigiilor pe care le deținea două săli și un coridor din vechiul edificiu al Hotelului „Ștefan” (mai exact la parter, colț cu actuala stradă „Gheorghe Șincai”). Hotelul a fost distrus în incendiul din anul 1905 și astfel muzeul, cu patrimoniul său foarte valoros (din care astăzi se păstrează o bună parte), a funcționat o perioadă de timp în clădirea mai sus amintită [3].
În perioada contemporană, aceeași aripă a construcţiei a găzduit birourile Direcţiei Judeţene de Statistică, la parter fiind locuințe, iar ulterior ale Direcției de Venituri din cadrul Primăriei Baia Mare [4].
Partea imobilului dinspre strada Crișan și extremitatea dinspre Piața Păcii (unde într-o vreme s-au aflat locuinţele și birourile Parohiei romano-catolice și un internat pentru elevii Liceului de Artă) se află în reabilitare, fiind deja schimbată învelitoarea acoperișului.
Dr. Viorel RUSU, director,
Lucia POP, muzeograf,
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș
Sursa fotografiilor: Colecția de fotografii și cărți poștale ilustrate a Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș/Minerva Luca/Zamfir Șomcutean
Referințe bibliografice:
- Palmer Kálmán, Nagybánya és környéke, Nagybánya, 1894.
- Kacsó Carol, Repertoriul arheologic al județului Maramureș, vol. I, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Baia Mare, Editura Ethnologica, 2015.
- Rusu Viorel, Pop Lucia, Clădiri, edificii, monumente și statui cu poveste. O altfel de istorie a orașului Baia Mare, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Seria Muzeul Viu 8, Ed. Eurotip, Baia Mare, 2021.
- Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Lista monumentelor din Regiunea Maramureș, după localități, Satu Mare, decembrie 1963, manuscris, f.a.
Citește și
1 Comentariu în această postare
Kinczel Ferenc
Inainte de a găzdui biroul de Statistica a functionat tipográfia printre anii ’60.Ca elev ám fontos in vizita