Vize anuale obținute pe loc, pe raza municipiului Baia Mare - 33 minute în urmă
Aeroportul din Cluj Napoca a introdus o nouă destinație - 57 minute în urmă
Prima întâlnire din 2025 a membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramureș - 1 oră în urmă
Sunteți invitați să descoperiți expozițiile Centrului Cultural Pastoral Sfântul Iosif Mărturisitorul din Sighetu Marmației - 2 ore în urmă
În Maramureș sunt disponibile 94 de locuri de muncă - 2 ore în urmă
Fila manuscrisă religioasă, copiată de Ioniță Voița Suceveanul, datează din anul 1766 - 3 ore în urmă
Băița va avea o bază sportivă modernă - 5 ore în urmă
Maramureșul, vizitat de artistul fotograf francez Charles Fréger - 5 ore în urmă
Pe 10 ianuarie, România sărbătorește ZIUA MATEMATICII, INFORMATICII ȘI ȘTIINȚELOR NATURII - 15 ore în urmă
Festivalul internațional de colinde, datini și obiceiuri de iarnă la ucraineni a ajuns la cea de-a XXXII-a ediție - 15 ore în urmă
Protopopul Ioan Dragomir de la Băiuț și Proclamația de la Blaj din anul 1848
Părintele Ioan Dragomir s-a născut la 20 august 1811 în comuna Copalnic-Mănăștur. Școala primară o absolvă în localitatea natală în anul 1822, după care își continuă pregatirea secundară până în anul 1826, la gimnaziul romano-catolic din Baia Mare, urmând apoi studiile în anii următori la Liceul Episcopal din Blaj, primul Institut de înățământ superior din Transilvania. După absolvire datorită rezultatelor deosebite la învățătură este numit în anul 1936 profesor de filozofie la liceul din Blaj.
Este repartizat ca preot greco-catolic la Băiuț în Maramureș, o localitate minieră și cu o populație multietnică.
În Băiuț slujbele greco-catolice ale populației românești erau ținute în aceeași biserică cu ale credincioșilor romano-catolici tradiție perpetuată și mai târziu odată cu trecerea majorității greco-catolicilor la religia ortodoxă în localitate, până în anul 2005 când a fost dată în folosință noua biserică romano-catolică, biserica veche rămânând la înțelegere, parohiei ortodoxe.
Cu toate acestea și în ziua de astăzi mulți credincioși ortodocși frecventează slujbele de la biserica romano-catolică și viceversa, dovadă a spritului multicultural și multiconfesional al localității.
Părintele Ioan Dragomir s-a implicat foarte mult în viața comunității fiind impresionat de legătura specială dintre locuitori, majoritatea mineri, unde domina respectul, credința și întrajutorarea.
Chiar dacă părintele Dragomir a luptat pentru drepturile românilor de a avea învățământ în limba română, precum și alte drepturi, a făcut-o într-un mod diplomatic spunând adesea că acțiunile lui nu doresc să fie o cărămidă la degradarea relaților dintre români și maghiari.
Este propus împreună cu Vasile Buteanu ca reprezentant al românilor din Zona Chioar la Adunarea de la Blaj.
Modul diplomatic de a pune problema unei normalități nu a fost pe placul membrilor din taberele dure ale părților implicate în organizarea Adunării de la Blaj, fiind privit cu suspiciune de către unii delegați și chiar interogat înainte de semnarea Proclamației.
Cu toate acestea, câștigă încrederea conducerii Adunării de la Blaj făcând parte din cei care duc Proclamația la Dieta de la Cluj.
Întors la Băiuț este pus sub urmărire și mai apoi încarcerat 9 zile la Dej.
A fost eliberat datorită petiției minerilor din Băiuț care au organizat un protest în semn de respect pentru părintele Dragomir.
Eliberat din carceră întreține o bogată corespondență cu Alexandru Papiu Ilarian, pe atunci ministru în Guvernul Transilvaniei.
O dovadă în plus că a reușit să câștige respectul și admirația întregii comunități este și faptul că istoricul maghiar Josef Kadar în Monografia Comitatului Szolnok-Dăbâca, (Kádár József: Szolnok-Dobokavármegye monographiája), îl numește pe părintele Ioan Dragomir ca unul din personalitățile marcante ale localității Băiuț.
Părintele Ioan Dragomir moare în anul 1883 la Băiuț, unde este și înmormântat în cimitirul din localitate fiind condus pe ultimul drum de majoritatea locuitorilor, care l-au respectat pentru tot ce a făcut pentru a înbunătății viața credincioșilor din comună indiferent de religie sau etnie.
Pe monumentul funerar este scrisă o frumoasă epistolă care evocă personalitatea marelui pașoptist de la Băiuț, înscriindu-se astfel în Pantheonul personalităților care s-au născut sau doar au locuit în acest minunat loc.
Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început!
Walter ÜBELHART
Citește și