Locul ocupat de echipa de fotbal a României în clasamentul FIFA, la sfârșitul lui 2024 - 11 ore în urmă
99 de ani de la moartea marelui poet rus, Serghei Esenin - 12 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun este sărbătorit Sfântul Ștefan - 13 ore în urmă
“Tanti Irina a Anuții Văsălichii Măriuții din Șișești” continuă tradiția brodatului de mână - 15 ore în urmă
Două eclipse de lună și două de soare, în anul 2025 - 19 ore în urmă
Salvamontiștii maramureșeni, Moși Crăciuni pentru 50 de copii din satele cele mai greu accesibile ale județului - în urmă
Pietre de poveste din zona Băiuț (II) - în urmă
Praznicul Nașterii Domnului la Catedrala Episcopală din Baia Mare - în urmă
În Moisei: Festivalul Național de Colinde și Obiceiuri de Iarnă „Ioan Horea” ajunge la cea de-a XIII-a ediție - în urmă
Maica Domnului, cinstită în a doua zi de Crăciun - 1 zi în urmă
Dr. Dorel Topan despre Nagy Oszkár și „Atelierul artistului”
Pictorul s-a născut la Pecica, în judeţul Arad. Din 1912 s-a mutat la Baia Mare, unde a locuit şi a activat în cea mai mare parte până la moarte. Între 1913 şi 1915 a studiat la Academia de Arte Plastice din Budapesta. În 1920 se întoarce pentru scurt timp la Baia Mare. În acelaşi an face o călătorie de studii în Italia. Din 1922 şi-a petrecut cea mai mare parte a timpului la Baia Sprie, fiind influenţat de stilul lui Aurel Popp. În 1925 a lucrat împreună cu Aba-Novák Vilmos, Patkó Károly şi Emil Kelemen. A avut numeroase expoziţii la Baia Mare, Cluj şi Oradea.
Lucrarea Atelierul artistului este una de mici dimensiuni, relevantă pentru ceea ce înseamnă stilul personal al lui Nagy Oszkár şi constituie un fel de ars poetica. Ea ne înfăţişează un interior sărăcăcios de atelier, într-un moment în care lucrul la şevalet este întrerupt pentru a oferi prilejul unei contemplări asupra actului de creaţie.
Este una din lucrărle în artistul dovedește o măestrită înțelegere și organizare a spațiilor, a raporturilor intime dintre acestea: Spațiul inspirațional (cel peisagistic exterior), spațiul de lucru (atelierul artistului), spațiul figurat (cel al pânzei în lucru), spațiul plastic (cel al tabloului în sine). Toate acestea, selecția motivelor, raporturile compoziționale dintre ele sunt defapt o mărturisire despre resorturile intime ale sensibilității spațiului intim, sufletesc și intelectual al artistului. Toate puse în pagină cu picturalitatea care-i definește amprenta personală inconfundabilă.
Dinspre pânza abandonată în stânga tabloului, pictorul ne conduce privirea, prin plasarea diagonalelor perspectivice înspre geamul ce dă spre exteriorul încăperii, care ne dezvăluie clădirile acoperite de zăpadă – sursa de inspiraţie a pictorului. Tabloul este un spaţiu abstract. Tabloul din tablou ne prezintă importante sugestii autoreferenţiale asupra creaţiei pictorului. Desigur, sursa de inspiraţie a lui Nagy Oszkár nu putea fi alta decât cea dominantă în creaţia sa: peisajul citadin. Întrerupt din lucrul la peisaj, pictorul surprinde atmosfera interiorului de atelier.
Nagy Oszkár, Atelierul artistului
Între stânga şi dreapta, dialogul petelor de alb face legătura care completează traseul liniilor de forţă: structura şevaletului şi tablou, laviţă, linia ascendentă de lângă fereastră şi geam. O recuzită aparent dezordonată sugerează efervescenţa lucrului la şevalet, abandonul căruia pictorul se supune în timpul creaţiei.
O reţea de diagonale cu care pictorul îşi începe discursul în partea stângă, sfârşeşte în partea dreaptă, sus, prin rectangularitatea statică a cadrului geamului care lenticulează peisajul. Nestatornicia din interior, asupra căreia pictorul îşi întipăreşte mobilitatea spiritului său creator este contrazisă de cadrul statornic în care natura este plasată.
Griurile colorate din interiorul încăperii, subliniate de liniile brunurilor închise sunt animate de accentele de oranj şi vermilion. Domină subtilele raporturi valorice şi cromatice care stăpânesc interiorul atelierului. O sobrietate care induce misterul ce domină interiorul, la fel cum arta întreagă nu s-ar justifica fără mister. Doar peisajul exterior luminează, ca un adevăr brut dar relevator. Un echilibru controlat între suprafeţe potenţează compoziţia. În spaţiul artificial pătrunde dintr-o nevoie firească peisajul băimărean cu case care se întrezăreşte pe geam. Pictorul este prezent, in aparenţă, doar prin obiectele sale şi prin spaţiul în care ne face martori ai propriilor sale trăiri. Puterea de sugestie a culorii face din spaţiul închis un vehicul al stării emoţionale a pictorului.
Peisagist, în marea majoritate a operei sale, Nagy Oszkár se dovedeşte aici un maestru al picturii de interior, la fel ca David Iandi, Traian Bilţiu Dăncuş, Şandor Ziffer sau Balint Rezsö. Pluralitatea tematică este, de fapt, una din caracteristicile principale ale picturii de la Baia Mare.
Dr. Dorel Topan
Citește și
Dr. Dorel Topan despre József Klein și lucrarea „Construcţia drumului”