Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 2 ore în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 3 ore în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 4 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 4 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 17 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 19 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 19 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - în urmă
Maskura și teatrul popular din Băiuț – ironizarea duplicității
Titlul articolului initial vroia să fie ,,sinceritatea duplicității” dar ar fi creat probabil o mare contradicție semantică așa că o voi folosi doar ca expresie în textul interior.
Știm cu toții că în domeniul teatrului și a filmului ne lovim de dublicitatea actorului care trebuie să se transpună într-un alt caracter diferit de propria sa personalitate. Un mare regizor român explică această ,,duplicitate ” a actorului, care cu cât este mai accentuată șansele de succes in a intra „în pielea” unui personaj este mai mare.
Și atunci cum putem vorbi despre o sinceritate a duplicității?
Răspunsul vine tocmai de la teatrul popular de la Băiuț unde duplicitatea este un subiect principal și care este ironizată in majoritatea pieselor jucate, aducând-o astfel in zona sincerității adică a recunoașterii existenței ei.
Originea acestui mod de abordare provine din poveștile de viață ale minerilor. Viața în mină ,,nu era un cenaclu literar”, realitatea dură a vieții, lupta cu întunericul, cu nesiguranța ieșirii înapoi la lumină transforma minerul într-un fin observator al naturii duale a omului prin reacțiile avute în situații limită.
De aceea cele mai importante virtuți apreciate de către mineri sunt sinceritatea și fraternitatea. Și atunci se pune din nou întrebarea, cum poți juca teatru când tu apreciezi sinceritatea?
Simplu și anume abordând teme ca autoironia care este o forma supremă de sinceritate cu toata duritatea ei și ironizand duplicitatea. Unul din obiceiurile vechi de la Băiuț este Maskura. Etimologia cuvântului provenind din italianul ,,Mascarada” adică a te deghiza.
Obiceiul este sinonim oarecum cu carnavalul organizat cu ocazia intrării în post conform calendarului religiei catolice. La Băiuț Maskura se organizează nu doar cu această ocazie, ci la majoritatea petrecerilor de peste an, chiar și la nunți.
Obiceiul Maskura este momentul cel mai amuzant și așteptat în cadrul petrecerii in care participanții se deghizează cu haine caraghioase sau ale sexului opus, arătând o dezinvoltură greu de găsit în alte locuri. Acest obicei a fost prezent în mai multe localități din zona Transilvaniei dar cu timpul s-a pierdut. Efectul este de a se amuza prin ironizarea naturii duale ale omului și a perfidiei.
La fel în scenele de teatru subiectele au aceași rol. Oamenii din Băiuț au un farmec aparte prin acel amestec de simplitate, politețe și bunătate dar și franchețe.
De aceea atunci când veniți la Băiuț aduceți cu voi una din cele mai frumoase virtuți ale omului și anume sinceritatea. Veți cuceri astfel ușor inimile baiuțenilor. Băiuț – La capătul lumii – Locul unui nou început! Mulțumiri doamnei Lucia Csuk pentru organizarea scenetei de teatru și a momentelor Maskura cu ocazia diferitelor evenimente.
Walter ÜBELHART
Foto deschidere – Maskura-Băiuț Festivalul Rock n Road Credit Foto Csaby Rusiczki
Citește și