Numeroase premii oferite în cadrul Concursului Eparhial Online de Pricesne „Rugăciune și cântare în Postul Mare” - 7 ore în urmă
Doar un egal pentru Minaur la Suceava - 9 ore în urmă
Alexandru Baboș: Bisericile de lemn sunt o oglindă a comunităților - 12 ore în urmă
Polițiști în acțiune la Ulmeni. Acțiune de ecologizare - 14 ore în urmă
Naționala a coborât șapte locuri în clasamentul FIFA - 14 ore în urmă
Ungaria își ia tălpășița din Curtea Penală Internațională! Ce urmează? - 16 ore în urmă
Concertul de pricesne „Ierusalimul lui Iisus în inimile noastre” va avea loc în Vișeu de Jos în Duminica Floriilor - 17 ore în urmă
Festivalul Primăverii Băimărene: Distracție în acest weekend la Baia Mare Value Centre - 17 ore în urmă
Conferinţa ”Terapia prin «lumină vie»” plus o lansare de carte la Biblioteca Județeană - 17 ore în urmă
Pe simezele Galeriei de Artă UAP Baia Mare puteți admira expoziția „ÎNVIEREA” - 17 ore în urmă
Furatul porților din noaptea de Anul Nou, obicei maramureșean, greu de înțeles pentru românii din alte zone
Noaptea de Aul Nou abundă de superstiții, obiceiuri și tradiții, În special la sate, pe vremea bunicilor și străbunicilor noștri, acestea erau respectate cu strictețe. Unul însă ar putea stârni cel puțin o ridicare de sprânceană pentru cei care nu sunt din Maramureș. Este vorba despre obiceiul de a fura porțile, pe care etnologii îl numesc „ritul porților deschise”. Etnologul Pamfil Bilțiu explică acest obicei.
„De Anul Nou se purifică spațiul exterior (n.r. – în afara gopodăriilor) prin clopote, pocnete de bici, împușcături ritualice, cu arme de foc sau pușcoace de carbid. Și porțile se fură pentru a se deschide. Ele eliberează spațiul pentru ca cei din casă să poată ieși din spațiul profan în spațiul purificat. În spațiul sacru. E ritul porților deschise. Poarta, de fapt, ce face: deschide și închide gospodăria. Și atunci, ca să elibereze ieșirile, porțile se fură. Și se fură la ora 00.00 fix, tainic, nu în timpul colindelor, cum cred alții. Asta e semnificația. E ritul porților deschise“, spune el.
Porțile furate se ascund apoi, pentru a îngreuna cît mai mult găsirea lor. Dar chiar și asta are o semnificație, după cum mai explică etnologul.
„Se ascund, se duc în păduri sau locuri lăturalnice, se aruncă în văi, ca să poată fi găsite tot mai greu. Sunt niște piedici rituale pentru readucerea porților, pentru că spațiul trebuie să rămână deschis. Se trece dintr-un nou an în altul și totul se face pentru optimizarea trecerilor“, mai spune el.