Semințe flori și semințe plante: alegeri inspirate pentru grădina ta - 8 ore în urmă
Incendiu la o braserie din Baia Mare - 8 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Oglinda relațiilor noastre – Lecțiile lui Guy Corneau - 12 ore în urmă
Examenul și lucrarea de licență devin obligatorii - 17 ore în urmă
Scurte îndrumări tipiconale la Praznicul Botezului Domnului - 17 ore în urmă
Iernile copilăriei de altădată erau despre haine tricotate de bunicuțe - 17 ore în urmă
Off-road ilegal oprit la Cavnic - în urmă
Excursie pe Creasta Cocoșului în prima zi a noului an - în urmă
Câine accidentat pe pârtie; Salvamontiștii maramureșeni au intervenit imediat - 1 zi în urmă
O poveste de 102 ani: Viața mătușii Ioana din Maramureș, prezentată la Trinitas TV - 1 zi în urmă
Problema deșeurilor, nerezolvată. Comisia Europeană ne „trage de mânecă”
Comisia Europeană a transmis miercuri României un „aviz motivat”, pentru că nu a respectat în totalitate directivele privind depozitele de deșeuri. România a încălcat, astfel, Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri şi Directiva 2008/98/EC privind deşeurile, se arată într-un comunicat al Executivului Comisiei Europene.
Prima dintre cele două Directive solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide şi a reabilita o groapă de gunoi care nu a primit autorizaţie. Statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.
România, prin Tratatul de aderare la UE, a avut termen până la 1 iulie 2017 să îndeplinească această sarcină. Est evorba despre 101 gropi de gunoi (una fiind la Baa Mare). Întrucât această obligaţie nu a fost respectată în totalitate, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020. Până în prezent, România a închis şi reabilitat 92 de depozite de deşeuri.
Termenul pentru închiderea şi reabilitarea celor nouă depozite de gunoi rămase este 2026-2028 pentru cinci dintre ele şi este incert pentru celelalte patru. Prin urmare, Comisia a decis să emită un aviz motivat pentru România. La această procedură, România are dou luni să trimită un răspuns și să ia măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Ce înseamnă „aviz motivat”
Pentru cazurile în care nu se îndeplinesc directivele stabilite, Comisia Europeană are mai mulți pași pe care îi urmează, în două etape: precontencioasă și contencioasă.
Primul pas în etapa precontencioasă este „punerea în întârziere”. „În cazul în care apreciază că un stat membru UE nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi revin în temeiul Tratatelor, Comisia declanşează acţiunea în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, comunicând statului membru o punere în întârziere”, arată MAE.
Al doilea pas este „avizul motivate”. „În cazul în care, după primirea răspunsului la punerea în întârziere, Comisia apreciază că încălcarea persistă, instituţia UE emite un aviz motivat. În acest document, Comisia prezintă detaliat argumentaţia sa şi stabileşte termenul în care statul membru UE ar trebui să se conformeze obligaţiilor care îi revin”, maiarată documentul.
Etapa contencioasă
„În cazul în care, la expirarea termenului prevăzut în avizul motivat, Comisia apreciază că statul membru UE nu s-a conformat obligaţiilor pe care aceasta le consideră încălcate, instituţia UE poate sesiza CJUE, declanşând etapa contencioasă. Pe rolul CJUE, acţiunea se derulează în 2 faze, scrisă (depunerea de memorii) şi orală (audierea pledoariilor)”, se mai arată în document.