Alocațiile de stat pentru copii vor crește de la 1 ianuarie 2025 - 2 ore în urmă
Mulți turiști au ales să petreacă Crăciunul la pensiunile din Maramureș - 3 ore în urmă
Programul ierarhilor maramureșeni, duminică, 29 decembrie - 7 ore în urmă
Se fac înscrieri la Raliul Zăpezii, aflat la cea de-a XV a ediție - 8 ore în urmă
Patinoarul, distracția copiilor aflați în vacanță - 8 ore în urmă
Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 12 ore în urmă
Călătoria lui Anton Joseph la Nürnberg pe vremea COVIDULUI-19 – proză scurtă de Marian Ilea - 12 ore în urmă
Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 13 ore în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 13 ore în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 1 zi în urmă
Amintirea cozilor pentru alimente din perioada comunistă
În momente de relaxare, oamenii dau frâu liber gândurilor de tot felul. Și atunci, intervine memoria de lungă durată. Ea îi poartă prin episoade din viețile lor, până în perioada copilăriei.
Cozile pentru procurarea alimentelor de bază au rămas în mintea multor români.
Problemele cu alimentația au început in anul 1980, când România trebuia să scape de datoriile externe. Se concepuse un plan de alimentație, numit „Alimentația Științific-Rațională.
Când se afla că se primește marfă, lumea sărea pe magazin. Se formau cozi interminabile, unii oameni îl rugau pe cel din față să păstreze locul, sau își lăsau sacoșa acolo până la întoarcere.
Cozile la lapte, ulei, zahăr, orez începeau dimineața foarte devreme. Cetățenii își așezau scăunelele la rând, aduse de acasă.
Șirurile lungi de oameni în așteptare devenise o imagine comună, cotidiană.
O parte din rația lunară de alimente, pentru o persoană era de:
– 500 de grame de carne de porc, inclusiv cu oase și grăsimi
– 600 de grame de salam și cârnați
– 1/2 pachet de unt
– 700 de mililitri de ulei
– 1 kilogram de zahăr
– 12 ouă
– 1-4 pui /familie, variind în funcție de mărimea lor
-1/2 de franzelă de persoană pe zi
– mălaiul era la liber dar lipsea cu desăvârșire din magazine
Programul copiilor nu includea doar școală și joacă, ci și ținutul rândului la cozi.
La toate acestea se adăugau întreruperile de curent, slaba încălzire a apartamentelor, apa caldă, doar o dată sau de două ori pe saptamană, transportul în comun supraaglomerat.
În 1989, România reușise să-și plătească integral datoria externă, socotită principalul vinovat pentru nivelul de trai scăzut al românilor. Cu toate acestea, el se degradase considerabil.
Din cauza lipsurilor, oamenii erau solidari și apropiați.
Telefoanele fixe erau un lux. Se făcea cerere iar perioada de așteptare, dura ani întregi.
Vremurile care au urmat după revoluție au adus belșug însă oamenii au început să piardă noțiunile de omenie, înțelegere.
Ce a reușit regimul comunist, a fost îndoctrinarea poporului printr-un sistem bine orânduit, planificat pe termen lung.
În schimb regimul de după Revoluție nu a reușit să îl implementeze, pentru crearea unei generații de oameni care să se adapteze unor vremuri noi.
Lăcrimioara ZOTA