Beneficiile mierii poliflore pentru echilibrul hormonal și susținerea vitalității bărbaților - 5 ore în urmă
Marioara Murărescu – o legendă vie a folclorului românesc - 5 ore în urmă
Reacția Elenei Lasconi la atacurile lui Călin Georgescu - 5 ore în urmă
Alertă epidemiologică: Creștere alarmantă a cazurilor de gripă și infecții respiratorii - 5 ore în urmă
Moștenirea artistică a lui Klein József rămâne o parte importantă a patrimoniului cultural - 6 ore în urmă
Creșterea reprezentării UDMR în Maramureș - 6 ore în urmă
Tersánszky Józsi Jenő: băimăreanul care a refuzat să fie banal - 6 ore în urmă
Mănăstirea Moisei se pregătește de hramul de iarnă - 10 ore în urmă
La Biblioteca Județeană Baia Mare a avut loc o altă întâlnire din seria de conferințe „Provocările gândirii – incursiune în cunoașterea omului”, susținute de Marcel Mureșan - 10 ore în urmă
Povestea scrisului – o călătorie prin timp la Școala Gimnazială Baia-Sprie - 10 ore în urmă
5 martie, Ziua Florii de colț (Leontopodium alpinum), denumită şi ”floarea-reginei”
Astăzi, 5 martie, se împlinesc 240 de ani de când a fost descoperită floarea de colţ. Creşte în Munţii Carpaţi, fiind declarată monument al naturii din 1933 şi ocrotită prin lege.
În ţara noastră poate fi întâlnită în Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Obcinele Bucovinei, masivele Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Bucegi, Făgăraş, Cozia şi Retezat, arată Administrația Națională Munții Rodnei.
Botanistul român Alexandru Borza a făcut pentru prima oară în 1911 un studiu amănunţit al florii de colţ, el fiind cel căruia i se datorează declararea acesteia ca ”monument al naturii”.
În România, imaginea Florii de colţ este prezentată pe bancnota de 50 de lei, alături de portretul lui Aurel Vlaicu. Floarea de colț poate fi admirată în Parcul Național Munții Rodnei, începând cu lunile iulie și septembrie când ea înflorește, în zonele stâncoase, în locuri greu accesibile la altitudini de peste 1600 metri, precizează reprezentanții Romsilva – Parcul Național Munții Rodnei.
C.Ț.