Un elev de la Liceul „Petru Rareș” din Târgu Lăpuș, locul I pe județ și calificare la etapa națională a Concursului de Matematică Aplicată „Adolf Haimovici” - 7 minute în urmă
Apel umanitar: David Pridea din Remetea Chioarului are nevoie de ajutor - 27 minute în urmă
Premierul descoperă o nouă localitate în Sălaj: „Meseșul” lui Ciolacu - 29 minute în urmă
Anunț privind atribuirea locurilor de parcare în orașul Târgu Lăpuș - 58 minute în urmă
Datele le-au fost furate, datoriile rămân pe numele lor - 1 oră în urmă
11 aprilie 1945 – Ziua în care lumea a privit în abis.Eliberarea lagărului Buchenwald - 1 oră în urmă
Când se preconizează că vor fi gata lucrările la podul peste Tisa - 11 ore în urmă
Victor Ponta și inundațiile salvatoare - 13 ore în urmă
Învinsă de două ori de Rapid, Știința Explorări termină campionatul pe locul 8 - 13 ore în urmă
Lichelism marca USR. Elena Lasconi: I-aș întreba pe colegii mei cât e darul și cine îl dă…? - 15 ore în urmă
Legea care contrazice „tradiția” de a aprinde resturi vegetale în grădini
În fiecare an, în această perioadă, la țară are loc un adevărat „ritual” de curățare a grădinilor. Iarba uscată și resturile vegetale sunt adunate și, conform vechilor obicieuri, sunt aprinse. Legea s-a schimbat, iar acest lucru este interzis acum. Însă în Maramureș există adevărate ritualuri de a aprinde focuri în grădină, primăvara. Se spune că fumul va face pomii să aibă rod bogat. Astfel, pe 25 martie, de sărbătoarea „Bunavestire”, toată lumea, gospodinele aprindeau un foc în grădină, conform tradiției.
„Un ritual oficiat şi astăzi la Blagoveştenie este aprinderea de focuri rituale. Sătenii se scoală cu noaptea-n cap să facă focuri în grădină pentru a feri pomii de îngheţ şi să fie ferită casa de gângănii (dăunători)”, explică etnologul Pamfil Bilțiu.
Dacă pentru bătrâni este greu să renunțe la acest obicei, pentru cei mai tineri nu este deloc dificil. Mai mult, în unele sate din Maramureș, Primăria a distribuit cutii speciale pentru compost, astfel că toate resturile vegetale pot fi transformate în îngrășămînt natural.
Îngrășământ natural din resturi vegetale
Raluca Botiz s-a mutat de curând la țară, în comuna Groși, în apropiere de Baia Mare. Ea spune că, deși nu are multă grădină, preferă să folosească în mod practic resturile vegetale. „Noi stăm numai de un an aici, nu facem agricultură, dar o cutie am (de compost, n.r.). Iarba adunată o pun în cutie și se transformă în compost”, spune ea.
„Nici nu știam că există lege în sensul ăsta, dar am mai auzit că toate resturile de la vegetale, fructe, legume, iarba pe care o adunăm după ce tundem gazonul, poate fi utilizată ca ângrășămînt. Așa că o punem acolo în lada aia de la primărie, care e concepută în așa fel încât resturile care sunt puse deasupra, după ce stau o vreme acolo, pot fi scoase pe dedesubt, după ce s-au transformat în îngrășământ
care e foarte bun pentru fertilizarea pământului”, spune ea. „E un îngrășământ natural, nu e nimic chimic”, completează tânăra.
Chiar dacă nu face agricultură, are câteva straturi înălțate unde anul trecut a cultivat căpșuni. „Anul ăsta ne-am pregătit, am zis că punem ceapă verde și o să folosim compostul”, mai spune ea.
27 de incendii din februarie până acum
Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (ISU) Maramureș arată că în Maramurșe au fost în acest sezon 27 de solicitări pentru a iinerveni în cazul unor incendii de vegetație uscată, scăpate de sub control, care au afectat 236 hectare de teren.
„Vă reamintim faptul că este interzisă arderea miriștilor, vegetației uscate și a resturilor vegetale, indiferent de forma de proprietate a terenului.
Nerespectarea prevederilor legale privind interzicerea arderii vegetaţiei ierboase constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 7.500 lei la 15.000 lei, pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000 lei pentru persoanele juridice”, spune Adriana Șanta, purtător de cuvânt al ISU Maramureș.
De asemenea, pompierii mai recomandă ca la arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cadrul gospodăriilor să se evite cu orice preț utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu, pe timp de vânt, caniculă sau secetă, la distanţe mai mici de 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile, construcții sau fond forestier (casă, şură, depozit de cereale, pădure) etc.
2 Comentarii în această postare
uca
Tradiția focurilor în Grădini și curți se refera la distrugerea germenilor de malarie și insectelor dăunătoare ce proliferează în umiditate și gunoaie .Dimpotrivă,cenușa rezultată din arderea frunzelor putrede, constituie excelent aport de vitamine și îngrășământ vegetal..pe când compost fără aceasta cenușă devine sursa de boli .
Vali
Ho!…cum, să ardem gângănii? Să nu mai dau cu insecticide? și ALTE cele CHIMICE: care ne distug viața!!!