Numeroase premii oferite în cadrul Concursului Eparhial Online de Pricesne „Rugăciune și cântare în Postul Mare” - 7 ore în urmă
Doar un egal pentru Minaur la Suceava - 9 ore în urmă
Alexandru Baboș: Bisericile de lemn sunt o oglindă a comunităților - 12 ore în urmă
Polițiști în acțiune la Ulmeni. Acțiune de ecologizare - 14 ore în urmă
Naționala a coborât șapte locuri în clasamentul FIFA - 14 ore în urmă
Ungaria își ia tălpășița din Curtea Penală Internațională! Ce urmează? - 16 ore în urmă
Concertul de pricesne „Ierusalimul lui Iisus în inimile noastre” va avea loc în Vișeu de Jos în Duminica Floriilor - 17 ore în urmă
Festivalul Primăverii Băimărene: Distracție în acest weekend la Baia Mare Value Centre - 17 ore în urmă
Conferinţa ”Terapia prin «lumină vie»” plus o lansare de carte la Biblioteca Județeană - 17 ore în urmă
Pe simezele Galeriei de Artă UAP Baia Mare puteți admira expoziția „ÎNVIEREA” - 17 ore în urmă
Ioana este purtătoarea tradiției maramureșene, dincolo de granițele județului
Originară din Săliștea de Sus, maramureșeanca Ioana Simon Vlad a trăit înconjurată de tradițiile zonei în care s-a născut. Încă de mică prefera să coase sau să țese alături de mama sa, decât să se joace ca toți copiii de vârsta ei. Mai târziu a trebuit să-și părăsească satul natal și să se mute la Sighetu Marmației. Acolo a descoperit lumea fascinantă a picturii. Penelul i-a fost cel mai fidel prieten, dându-i Ioanei libertatea de a-și exprima gândurile și emoțiile în culorile vieții.
A venit o zi în care a fost nevoită să-ți părăsească Maramureșul drag și să se mute în satul Sânmartin din județul Arad. Și, cum nu a putut renunța la zestrea de acasă, și-a pus în bagaj toată agoniseala de până atunci: costume populare și toate lucrurile de trebuință la șezători. Ajunsă acolo, le-a urcat în pod, unde a făcut un adevărat muzeu maramureșean.
Se încăpățânează zi de zi să le strecoare în inimă locuitoarelor acelei zone, iubirea pentru Maramureșul ei drag. Organizează regulat șezători cu fete și copile pe care le inițiază în tainele lucrului de mână. Mai întâi le îmbracă în costume maramureșene, apoi le pregătește materialele în funcție de activitatea aleasă de comun acord. Îndeletnicirile sunt diverse: impletit de coșuri, confecționat podoabe de mărgele, țesut, cusut. Pe perioada postului, fetele vor învăța tehnica încondeierii ouălor și pictarea de icoane.
Când nu e la șezători, Ioana colindă școlile. Pentru copiii care nu se pot deplasa la casa ei, organizează și acolo ateliere. Poartă cu ea miniaturi de interioare țărănești, păpuși îmbrăcate tradițional, ustensile pentru țesut și împletit. Pentru cele care-i calcă pragul pregătește mâncăruri tradiționale din Maramureș și le povestește despre oamenii și obiceiurile de aici.
Tot ce face Ioana e parcă desprins dintr-o poveste de demult, pe când tradiția era sfântă și aproape de sufletul tuturor. Cu ea te nășteai și o transmiteai mai departe, din generație în generație. Cu oameni ca Ioana, tradiția și valorile moștenite de la strămoși, vor trăi veșnic.
Lăcrimioara ZOTA