În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 30 minute în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 1 oră în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 1 oră în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - 6 ore în urmă
Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - 9 ore în urmă
Opt ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Iustin ca Episcop al Maramureșului și Sătmarului - 9 ore în urmă
La Sighetu Marmației debutează Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - 10 ore în urmă
Locul ocupat de echipa de fotbal a României în clasamentul FIFA, la sfârșitul lui 2024 - în urmă
99 de ani de la moartea marelui poet rus, Serghei Esenin - în urmă
În a treia zi de Crăciun este sărbătorit Sfântul Ștefan - în urmă
Legenda grecească a panseluței, floarea încărcată de simboluri
Panseluța este o floare foarte importantă în cultua grecească, fiind asociată cu zeități și diferite figuri spirituale. O veche legendă spune că odată, Afrodita, zeița iubirii, s-a scăldat într-o grotă și nu a observat că niște muritori s-au apropiat prea mult și au văzut-o scăldându-se. Înfuriată, ea i-a cerut lui Zeus să-i pedepsească, iar acesta i-a prefăcut în flori.
Într-adevăr, privite de aproape, panseluțele arată ca niște mutrițe care te privesc.
O altă legendă spune că panseluțele au apărut din lacrimile unei nimfe pe care Zeus a transformat-o într-o vacă, pentru a o feri de furia soției lui, Hera.
Însă o altă legendă spune că panseluțele au fost create de zeul iubirii și că au puterea de a vindeca inimile zdrobite și de a îmbunătăți relațiile într-un cuplu.
În antichitate, panseluța era considerată un simbol al fertilității și unele femei le consumau, crezând că vor avea șanse mai mari să aibă copii. De asemenea, se mai spunea că panseleleța aveau inițial flori albe, dar au fost lovite de săgeata lui Cupidon, și astfel s-au colorat în galben și violet.
Vechii grecii foloseau aceste flori pentru leacuri medicinale, datorită proprietăților lor calmante și antiinflamatorii, dar și în aromaterapie, pentru efectul lor calmant, reducând stresul și anxietatea.