Programul special de Sărbători al Bibliotecii „Petre Dulfu” - 5 ore în urmă
„MICUL PRINȚ”, spectacol pentru oameni mari, la Teatrul Municipal- Secția Păpuși - 5 ore în urmă
Revelionul băimărenilor: Concert și foc de artificii cu ocazia trecerii în anul 2025 - 8 ore în urmă
Omagiu lui Mihai Borodi – o seară dedicată artei și frumosului la Muzeul Etnografic al Maramureșului „Francisc Nistor” din Sighetu Marmației - 12 ore în urmă
Masca de sărbătoare din Maramureș – element remarcabil al teatrului popular - 13 ore în urmă
Noaptea trecerii dintre ani la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 13 ore în urmă
„Dulcele copilăriei” și alte povești culinare: Ateliere gastronomice la Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației - 15 ore în urmă
Peste 20 de cupluri din Târgu Lăpuș au sărbătorit nunta de aur - 16 ore în urmă
Slujire arhierească la Catedrala Sfântului Iosif Mărturisitorul din Sighet - 17 ore în urmă
Bastionul Măcelarilor, simbol reprezentativ al orașului Baia Mare - 1 zi în urmă
Ouăle roșii de Paști, între tradiții și legendă
Astăzi, în Joia Mare, era permisă vopsirea ouălor pentru Paște, cu toate că nu erau permise multe alte activități în gospodărie sau la câmp. Ouăle, odată fierte, puteau fi păstrate în cămară până când erau consumate.
Vopsitul ouălor se făcea după vechi reţete, care utilizau doar coloranţi naturali, respectiv coji de ceapă. Ulterior, oamenii inventivi improvizau şi obţineau diferite nuanţe.
Diferite frunze sau flori din grădină erau fixate pe suprafaţa oului, apoi introduse într-un ciorap de damă de nailon şi puse la fiert în apa cu cojile de ceapă. Ulterior, oamenii inventivi au mai descoperit o metodă inedită de a colora ouăle.
În lipsa coloranţilor din comerţ, oamenii la ţară foloseau creionul chimic pentru a obţine o altă nuanţă a ouălor.
Ouă încondeiate în Ţara Lăpuşului
În Maramureş, în Ţara Lăpuşului, în câteva sate se mai păstrează obiceiul de a încondeia ouă de Paşti. Aici însă se numesc „ouă împistrite”. Metoda este asemănătoare, doar că în loc de frunze din grădină se foloseşte ceară, cu care se desenează pe suprafaţa oului fiert deja diferite modele, toate cu simbolistică din vechime. Este un obicei care se mai întâlneşte doar în patru sate din Ţara Lăpuşului. În Rogoz, în Costeni, Cupşeni şi Groşii Ţibelşului.
O veche credință spune că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată, iar dacă sunt îngropate la hotar, peste acel loc nu va bate piatra.
Ce simbolizează ouăle roșii
Culoarea roșie reprezintă sângele vărsat de Hristos pentru mântuirea noastră. Legendă spune că Maria Magdalena care venise să plângă la picioarele Crucii lui Hristos, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picură din rănile lui Iisus.
Dar semnificaţia oului de Paşte trebuie căutată cu mult timp în urmă, încă înainte de naşterea lui Hristos, când exista obiceiul ca oul să fie dăruit. Acesta simboliza fecunditate, echilibru, viaţa şi reînnoirea naturii. Obiceiul vopsirii oului a fost întâlnit pentru prima dată la chinezi, cu circa două mii de ani înainte de Hristos.
De asemenea, în multe dintre mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite şi coji de ouă, iar în antichitate, mai ales la egipteni, oul era simbol al lumii şi al eternităţii – plecând de la forma sa perfectă – fără început şi fără sfârşit.
Oul roşu a devenit simbol al creaţiei şi învierii, prin exemplul Mântuitorului nostru Iisus Hristos, culoarea roşie însemnând Sângele Domnului cel curs de pe Cruce pentru noi şi pentru mântuire dar şi simbolul văzut al învierii morţilor.