Dragoș Sprânceană și-a exprimat interesul pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale - 6 ore în urmă
Călin Georgescu a pierdut la CEDO anularea primului tur al alegerilor prezidențiale - 7 ore în urmă
Adriana Diaconu, profesoara care timp de 34 de ani a pregătit mii de copii ce au obținut aproximativ 2500 de premii și trofee - 8 ore în urmă
Cupa României: CS Minaur Baia Mare va întâlni SCM Universitatea Craiova în deplasare - 9 ore în urmă
Pas decisiv pe scena politică: PSD a validat candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale - 9 ore în urmă
În Copalnic Mănăștur se organizează „Joc cu coșarcă” - 11 ore în urmă
Dialog strategic pentru viitorul industriei auto europene - 11 ore în urmă
Aducere aminte: Câșlegile de iarnă reprezentau cea mai favorabilă perioadă din an pentru organizarea nunților - 12 ore în urmă
Parohia Ortodoxă Română Vișeu – Valea Râului a găzduit un eveniment dedicat marelui poet Mihai Eminescu - 12 ore în urmă
Caz de pestă porcină africană confirmat în Tămaia; Ce trebuie să știe locuitorii comunei - 12 ore în urmă
PS Iustin: „Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil”
Sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, respectiv la 12 mai 2024, Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102/2015.
Marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone.
Iată ce spune Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului despre portul popular: „Să ne purtăm cu multă demnitate și mândrie nepăcătoasă portul nostru popular maramureșean care este unic, frumos și nobil. Costumul popular are un mare grad de sacralitate datorat modului în care se confecționează prin muncă și genialitatea mamelor și bunicelor. Ele se roagă, doinesc și cântă în timp ce torc, țes, brodează și crează fiecare exemplar în parte. Astfel, costumul care rezulta în urma acestui „adevărat act artistic” este asemănător veșmintelor sfințite ale slujitorilor Bisericii lui Hristos. Purtat în duminici și sărbători la Sfânta Liturghie și la toate evenimentele importante ale comunității, constituie parte a identității maramureșeanului, care, înveșmântat în acest costum devine un om nobil.
Fiecare zonă etnofolclorică are un specific al sau în ceea ce privește portul popular, încât reginele și principesele României erau fericite să îmbrace straiele frumoase și valoroase ale româncelor. Este o datorie tot atât de sfântă, păstrarea și îmbrăcarea portului precum cea a păstrării credinței ortodoxe strămoșești. Ceea ce este credința pentru suflet ca haină a păstrării cu fidelitate a credinței strămoșești, este costumul popular pentru trup, înveșmântându-l și dăruindu-i unicitate și noblețe.
Să iubim fără măsură, să păstrăm cu sfințenie și să promovam și să purtam cu mândrie sfântă portul nostru popular din generație în generație și să-l lăsăm moștenire celor ce vin după noi ca o comoară unică și inestimabilă! Credința, limba, portul ,neamul și pământul strămoșesc sunt „moștenire sacră” și nu se abandonează, nu se înstrăinează și nu se vând niciodată!”.