„Joc în Sat” la Căminul Cultural Văleni - 5 ore în urmă
Mâncăruri aruncate la tomberoane după sărbători - 6 ore în urmă
Biserica prăznuiește pe 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza - 7 ore în urmă
Aghiasma de la Bobotează se poate consuma dimineața, pe stomacul gol, timp de opt zile - 10 ore în urmă
„Jocul Onceștenilor” ajunge la ediția 58; Muzica și voia bună va fi asigurată de artiști de renume - 11 ore în urmă
Eveniment special organizat de CJCPCT Maramureș de „Ziua Culturii Naționale” - 15 ore în urmă
În Baia Mare: Cât costă abonamentele și tichetele de parcare în acest an - 15 ore în urmă
Ajunul Bobotezei: Tradiții și obiceiuri legate de această zi - 16 ore în urmă
Unde liturghisesc ierarhii de Bobotează - 16 ore în urmă
Iulia Ioana Vlad împlinește azi 18 ani - 16 ore în urmă
Ia se sărbătorește internațional la data de 24 iunie
O iniţiativă a comunităţii online „La Blouse Roumaine”, fondată de Andreea Tănăsescu (2012), care a propus ca această dată, când are loc sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul şi cea străveche a Sânzienelor şi Drăgaicei, să devină o zi dedicată iei şi să fie cunoscută drept Ziua Universală a Iei. În iunie 2013, a avut loc prima ediţie cu tema „Sânzienele îmbracă Planeta în Ie”.Anul acesta, Ziua Internațională a Iei” se află la cel de-al 12 lea an. Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în prezent, în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Manifestarea a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.
Ia sau cămaşa cu altiţă a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc, care prin ornamentică, prin calitatea materialelor şi a execuţiei, punea în evidenţă statutul social, economic şi civil, dar şi personalitatea purtătoarei. Vechea formă a cămăşii femeieşti tradiţionale era cămaşa lungă, cămaşa „pe de-a întregul”. În timp, partea de sus a cămăşii s-a desprins de poale, separându-se cămaşa scurtă (numită cel mai adesea cu termenul „ie”, derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele). Iniţial, cămaşa era croită din pânză de cânepă ţesută în casă, la război, apoi, cu trecerea timpului a început să fie făcută din pânză de in şi borangic, pentru cele de sărbătoare, de in şi cânepă cu urzeală de bumbac, de bumbac, pentru cele de zi cu zi, şi se distingea, în funcţie de regiune, atât prin motive cât şi prin tehnicile de decorare. Aceste cămăși au fost transmise pe mai departe, fapt care a conservat tradiţia, bunul gust şi unicitatea de la o generaţie la alta.
Lăcrimioara ZOTA