152 de ani de la nașterea lui IULIU MANIU - 6 ore în urmă
Vineri seară, de vizionat spectacolul „Căsătoria”, după N.V. Gogol - 7 ore în urmă
Teodor Perșa din Băiuț (1943-2006) – o viață pe note muzicale - 7 ore în urmă
Turiști fericiți după o plimbare cu sania, trasă de iapa Karina - 7 ore în urmă
A fost hramul de iarnă al Mănăstirii Scărișoara Nouă - 7 ore în urmă
Aducere aminte: Cu Lenuș la săniuș pe derdeluș - 7 ore în urmă
Editorialul de miercuri: Două întâmplări din vremea când trebuia să devenim “oamenii noi” ai comunismului - 8 ore în urmă
SMURD Maramureș împlinește 15 ani - 8 ore în urmă
Marcel Mureșan, dialog cu Ioan Marchiș (II) - 8 ore în urmă
De la 1 ianuarie crește indemnizația ajutorului de înmormântare - 10 ore în urmă
Pe 2 iulie, Biserica ortodoxă îl sărbătorește pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare
Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, în ziua de 2 iulie. Este o sărbătoare cu cruce neagră. Sfântul Ștefan cel Mare s-a născut la Borzești, din părinți creștini, Bogdan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, provenit din neamul Mușatinilor și din al Doamnei Oltea Maria, provenită din neamul Basarabilor. După uciderea tatălui său, este chemat la tronul Moldovei la 12 aprilie 1457. Încercat, pe parcursul lungii sale domnii, de numeroase suferințe, nu și-a pierdut niciodată nădejdea în Bunul Dumnezeu ci, cu evlavie și-a purtat jugul vieții sale, potrivit calendar-ortodox.ro
De ce a fost declarat Sfânt Ștefan cel Mare
Ștefan a pus biruințele sale nu pe seama iscusinței minții sale ci, cu smerenie pe seama voii și puterii lui Dumnezeu. Ca om al rugăciunii, Voievodul a cerut sfințitilor părinți să se roage pentru poporul drept credincios al Moldovei, pentru oștenii săi, pentru cei vii și pentru morți. El însusi se ruga cu post și făcând nenumărate fapte de milostenie în vremuri de primejdie mai ales, așa cum este înfățișat pe icoanele pictate în ctitoria sa de la Putna. Ștefan cel Mare și cel Sfânt a luptat pentru apărarea întregii creștinătăți „pâna la moarte” cu capul sau adică, „cu prețul vieții sale”, cum arată în scrisoarea adresată principilor întregii creștinătăți, chemându-i la lupta de apărare a credinței creștine. Măritul Voievod a fost nu numai apărător, ci și mărturisitor al credinței prin numărul mare de mănăstiri și biserici zidite, atât în Moldova cât și în Muntenia, Transilvania și Muntele Athos.
Voievodul Ștefan cel Mare rămâne peste veacuri o pildă de adevărat conducător de țară, stăpânit permanent de credința în Dumnezeu și iubirea de țară. A fost înmormântat la Mănăstirea Putna, lăcaș sfânt zidit de domnitor.
Tot pe 2 iulie este cinstită și Așezarea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în biserica din Vlaherne, precum și pomenirea Sfântului Iuvenalie, patriarhul Ierusalimului și a Sfântului Mucenic Coint.
Lăcrimioara ZOTA