Centura de siguranță – prof. Ana Mirela Crâncău, consilier de dezvoltare personală       

Să vorbim despre una dintre nevoile de bază ale copilului și anume hrana, atât din punct de vedere al alimentației, al nutriției, cât și al psihologiei.

Alimentația este realizată din proprie inițiativă, în mod voit și asumat de către orice părinte, cu scopul de a-i asigura copilului această nevoie primară, prin alimente solide și lichide. Nutriția este rezultatul acestei alimentații și reprezintă un proces autonom al organismului prin digestie, absorbție, transport și distribuție, asimilare, stocare și eliminare.

Se știe că alimentația și nutriția sunt deosebit de importante în procesul de dezvoltare a copilului. Responsabilizarea se produce atunci când părinții doresc să se informeze. Vă sugerez să  realizați propriul plan de acțiune în alimentație, cea care se potrivește copilului, apelând la specialiști în domeniu, pentru obținerea unui stil de viață sănătos pentru întreaga familie.

Prevenția alimentară este acea acțiune care vă ajută să  îndepărtați eventualele riscuri, prin schimbarea atitudinii față de acest domeniu atât de important. Aceasta se realizează prin anticipare, prin identificarea unor cauze și găsirea celor mai îndreptățite măsuri pentru tratarea anumitor intoleranțe alimentare, care destabilizează copilul în mod tacit și atrag după sine disfuncționalități ale întregului organism.

Cu toții știm despre cele cinci grupe de alimente, importanța ierarhică a acestora și relația dintre categoriile și cantitățile consumate: fructele și legumele, pentru aportul de vitamine și minerale, carbohidrații, pâinea, cerealele, orezul și pastele, pentru energia de care are nevoie organismul copilului pentru a funcționa optim, proteinele, carnea roșie, carnea de pasăre, peștele, ouăle, pentru țesuturi și celule, lactatele și derivatele lor, iar în cele din urmă grăsimile și zaharurile. O alimentație variată va oferi surse importante de vitamine, pentru funcționarea normală a organismului, a sistemului imunitar și menținerea echilibrului metabolic.

Copilul stabilește o relație informațională cu mâncarea prin perceperea acesteia ca o sumă de senzații vizuale, cutanate, olfactive și gustative. Apetitul culinar se dezvoltă atunci când părintele va da o anumită semnificație unui stimul, prin îmbogățirea imaginii perceptive a mâncării și anume culoarea, forma, mărimea, poziția și cantitatea acesteia în farfurie, în funcție de preferințele copilului. În timp ce acesta va privi și va consuma mâncarea, informațiile perceptive vor fi integrate, prelucrate și vor servi la formarea unei conduite pozitive de alimentație. Când copilul este alimentat inteligent, printr-o dietă sănătoasă, nutrienții vor oferi creierului generări  ale neurotransmițătorilor esențiali pentru o stare bună a organismului. Astfel,  presiunea sangvină, frecvența cardiacă și respiratorie, activitatea musculară, menținerea funcțiilor cognitive, starea emoțională, gândurile și comportamentul uman se vor  datora acetilcolinei, serotoninei, dopaminei, noradrenalinei  și adrenalinei.

Când copilul este lipsit de vlagă în mod constant, ne putem gândi  dacă nu cumva nivelul descensiv de energie al organismului se datorează unei alimentații dezorganizate. Anumite tipuri de alimentație, cu deficit de vitamine, consum excesiv de dulciuri și un orar fluctuant al meselor, pot influența starea fizică și psihică a copilului. Supraalimentarea sau subalimentarea pot fi devastatoare. Ele vor produce efecte pe termen lung: un somn lipsit de calitate, oboseală, randament scăzut, lipsă de motivație,  tulburări de comportament, stimă de sine scăzută, frustrare, complex de inferioritate, însingurare și chiar depresii, ceea ce nu ne dorim. Dezorganizarea atrage după sine tulburări, tipologii și valori de dispoziții fiziologice și psihice  perturbatoare. De aceea, există o analogie între comportamentul alimentar, nutrițional și manifestările psihice ce derivă din acestea. Este bine să îi dăruim copilului liniște în timpul servirii micului dejun, prânzului sau cinei, precum și o companie plăcută, armonioasă, manifestată prin grijă, atenție, afecțiune și siguranță. Copilul poate fi deprins și cu exerciții specifice de activare a nervului vag, prin audițiile muzicale, expunerea controlată la frig iarna, sportul, tonusul optimist, socializarea, respirația profundă și micile episoade de lucru cu sinele prin meditație.

Pentru a veni în ajutorul părinților, nutriționiștii și medicii pediatri pot stabili programe personalizate pentru dieta zilnică a copilului, pe grupe de vârstă.

Hrana este o nevoie primară, o necesitate. Să o oferim copiilor în modul cel mai inteligent posibil, făcând din asta o deprindere.  Cele mai bune alegeri în alimentație vor deveni strategii și investiții bune în nutriție, de la cele mai fragede vârste, cu randamente vizibile. E ca și cum părinții, în demararea acțiunilor de a alimenta corect copilul,  se responsabilizează prin control total, punându-și mereu centura de siguranță, apăsând frâna de câte ori este  necesar. Copilul se va obișnui cu aceste operațiuni, până când se vor automatiza, apoi le va produce în mod firesc, util, fără intervenția directă  a părinților, realizând oportunități succesive de cultivare a propriei sănătăți.

Consilier de dezvoltare personală,

Prof. Ana Mirela Crâncău

Desenele sunt realizate de elevii Pop Daria și Fițigău Daniel

Citește și

Perspectiva întregului – prof. Ana Mirela Crâncău, consilier de dezvoltare personală