Ce putem face cu mâncarea care ne-a rămas după Masa de Crăciun - 3 minute în urmă
Elevii Ansamblului „Flori de Maramureș”, participanți ai Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Marmația” - 26 minute în urmă
Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 14 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 15 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 16 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 17 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 18 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 18 ore în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - în urmă
Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - 1 zi în urmă
Strânsul fânului, un vechi ritual în Maramureș
Întreaga viață rurală se învârte în jurul lucrării pământului și, în ciuda faptului că tinerii pleacă, vechile obiceiuri sunt conservate de cei mai în vârstă care rămân acasă. De la strânsul fânului, tăierea porcului în ajun de Crăciun, ritualurile funerare până la țesut sau îmbrăcarea portului popular în zilele de sărbătoare religioasă, duc tradiția pe mai departe. Oare în care colț al țării se mai bucură fânul de o așa mare atenție ca în Maramureș? Aici, prelucrarea fânului constituie un vechi ritual. Fânul se leagă de vechi practici, de la alegerea momentului cositului și până la oferirea sa ca hrană în zilele scurte și reci de iarnă. De asemenea, fânul este adunat în clăi pe care moroșenii le ridică asemenea turlelor de biserici care încearcă să atingă cerul.
Tăiatul și strânsul fânului este o muncă solicitantă din punct de vedere fizic. Oameni în vârstă, de 60-70 de ani, muncesc astăzi pământul. O căpiță de fân bună, care este uscată în hambare, poate asigura hrana pentru animale, vreme de câteva ierni. „Dacă hrănim animalele și animalele ne hrănesc pe noi”.
Odată cu diminuarea numărului de animale, îndeosebi a vacilor, cailor și boilor, interesul pentru fân a scăzut. Dealuri întregi rămân necosite. Fânețele mai îndepărtate de sate se însălbăticesc. De altfel lipsa boilor care făcea posibil accesul pe cele mai abrupte pante, face imposibil accesul la fânețele cele mai înalte. Din păcate, adunarea fânului în clăi este tot mai puțin practicată.
Lăcrimioara ZOTA.