181 ani de la nașterea Reginei Elisabeta a României, poetă, eseistă și scriitoare - 2 ore în urmă
Amenzi mai mari, dar și noi drepturi pentru șoferi, în anul 2025 - 3 ore în urmă
Agentul de poliție rănit în accidentul de la Borșa are nevoie urgentă de sânge - 7 ore în urmă
Programul de vizitare a Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, în aceste zile - 7 ore în urmă
Alocațiile de stat pentru copii vor crește de la 1 ianuarie 2025 - în urmă
Mulți turiști au ales să petreacă Crăciunul la pensiunile din Maramureș - în urmă
Programul ierarhilor maramureșeni, duminică, 29 decembrie - 1 zi în urmă
Se fac înscrieri la Raliul Zăpezii, aflat la cea de-a XV a ediție - 1 zi în urmă
Patinoarul, distracția copiilor aflați în vacanță - 1 zi în urmă
Florian Mătăsaru, dirijorul Fanfarei Municipale, împlinește astăzi o frumoasă vârstă - 1 zi în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Etapele vieții copilului și rolul părintelui în fiecare dintre acestea
Creșterea unui copil este un proces foarte complex și evident plin de responsabilitate.
Creșterea unui copil necesită adaptare și evoluție continuă din partea părinților. De aceea, momentul în care vine un copil este atât de important.
În fiecare etapă a vieții copilului, rolul părintelui se schimbă, trecând prin diferite faze care sunt importante pentru dezvoltarea sănătoasă și echilibrată a acestuia.
Primii 7 ani: Aici se pune fundația iubirii și siguranței
În primii șapte ani din viața unui copil, părintele are rolul principal de a oferi iubire necondiționată și îngrijire atentă. Această perioadă este deosebit de importantă pentru construirea unei baze solide de încredere și siguranță. E precum o fundație. Dacă fundația este șubredă, degeaba vrei ulterior să pui 10 etaje, fundația nu va putea suporta asta.
În acești primi ani, copilul învață să se simtă protejat, iubit și important. Oferindu-i afecțiune și grijă, părintele stabilește un mediu în care copilul poate explora lumea cu încredere, știind că are mereu un refugiu sigur la care se poate întoarce.
Următorii 7 ani: Părintele e ghid și educator
După ce copilul a dobândit un sentiment de siguranță și iubire, părintele își asumă rolul de ghid și educator. Între vârsta de 7 și 14 ani, copilul începe să înțeleagă mai bine lumea din jurul său și să dezvolte valori și abilități necesare pentru viață. În această perioadă, e nevoie ca părintele să ofere orientare, să stabilească limite sănătoase și să încurajeze dezvoltarea autonomiei. Prin învățare și modelare, părintele contribuie la formarea caracterului copilului și la pregătirea ulterioară pentru provocările ce-l așteaptă în viață.
Al treilea set de 7 ani: Prietenie și sprijin
Odată ce copilul intră în adolescență, între 14 și 21 de ani, relația părinte-copil evoluează din nou. În această fază, părintele trebuie să devină “cel mai bun prieten” (foarte apropiat de copil; desigur, e impropriu spus prieten, dar înțelegeți ce vreau să spun; ca idee, dacă până la 14 ani nu s-a stabilit o relație sănătoasă, e mai greu acum să o construiești) al adolescentului, oferindu-i sprijin, înțelegere și o ureche deschisă. Nu uitați: AVEȚI 2 URECHI ȘI O SINGURĂ GURĂ, deci, ascultați mai mult! Adolescența este o perioadă marcată de schimbări majore, atât fizice, cât și emoționale, iar adolescentul are nevoie de un sprijin constant pentru a trece prin aceste transformări. În loc să impună, părintele ar trebui să fie acolo pentru a oferi ghidare atunci când îi este solicitată și pentru a respecta nevoia crescândă de independență a adolescentului. În această etapă, e despre TE ASCULT ȘI TE SPRIJIN ÎN OBIECTIVELE PE CARE TU ȚI LE DOREȘTI.
Eliberarea cu încredere: pregătirea pentru viață
În cele din urmă, vine momentul când copilul devine adult și este pregătit să-și înceapă propria călătorie în viață. Aceasta este poate cea mai dificilă etapă pentru un părinte: să-și lase copilul să plece. Cu toate acestea, dacă iubirea și ghidarea au fost oferite cu generozitate de-a lungul anilor, părintele poate avea încredere că tânărul adult este pregătit să facă față provocărilor vieții. Eliberarea cu încredere și rugăciunea pentru binele lor sunt ultimele daruri pe care un părinte le poate oferi, încheind astfel un ciclu al creșterii și dezvoltării. În această perioadă, unii părinți dezvoltă așa-numitul SINDROM AL CUIBULUI GOL, mai ales aceia ce aveau probleme în relația de cuplu. Toată atenția a fost îndreptată spre copil până acum. Odată ce pleacă, ce își ia zborul, părintele rămâne fără sens, rămâne față în față cu ce nu a vrut să vadă, problema din relația de cuplu.
Acest proces de creștere nu este doar despre dezvoltarea copilului, ci și despre evoluția părintelui. Fiecare etapă aduce cu sine provocări și bucurii, dar, la final, legătura dintre părinte și copil devine una profundă și de neîntrerupt, bazată pe iubire, respect și încredere reciprocă. Fie ca fiecare părinte să găsească puterea și înțelepciunea de a îndeplini aceste roluri cu grație, înțelepciune și dedicare.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
Citește și