Înfrângere pentru Știința Explorări în ultimul meci oficial din acest an - 7 ore în urmă
Despre adversara României din barajul pentru CM 2026 – o radiografie în cifre - 8 ore în urmă
„O jucărie pentru o bucurie”, un demers al CS Minaur - 9 ore în urmă
Remiză acasă pentru CSM Sighet cu prima clasată - 9 ore în urmă
Ultima noapte a lui Nichita Stănescu - 10 ore în urmă
Victorie fără dureri de cap pentru CS Minaur cu „lanterna roșie” - 11 ore în urmă
Festivalul „Cum e datina străbună”, la Sighetu Marmației - 11 ore în urmă
Concurs de Kendama pentru tineri, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare - 13 ore în urmă
Pr. Adrian Dobreanu: Preocupările vieții ca motive care ne îndepărtează de chemarea lui Dumnezeu - 13 ore în urmă
Tinerii de la Liceul Tehnologic „Grigore C. Moisil” Târgu Lăpuș au avut parte de o experiență interactivă la Primăria Municipiului Baia Mare - 13 ore în urmă
Țesătoarele maramureșene, un tezaur uman viu
În Maramureș, arta țesutului la război se învăța din fragedă pruncie și se materializa la vârsta a doua și a treia, devenind ocupația de bază a femeilor din mediul rural. Astfel, după ani și ani de practică, țesutul la război era un automatism pentru maramureșence. Ca în orice meserie, și în țesătorie sunt secrete pe care le însușești odată cu experiența. Modul de folosire a războiului de țesut, măiestria meșteșugarei, duritatea pânzelor rezultate și, mai ales, culorile, sunt câteva dintre aceste taine. Partea cea mai frumoasă este că fiecare țesătoare își creează propriile culori cu care vopsește ața folosită. Astfel, fiecare pânză rezultată este unică în felul ei. Modelele de pe pânze și covoare sunt specifice fiecărei zone. La fel și culorile, diferă combinațiile, de la o zonă la alta, fiecare având combinații de culori reprezentative. Țesutul la război constituie un meșteșug ridicat la rang de artă.
An după an, constatăm că acest meșteșug se practică din ce în ce mai rar în satele maramureșene. Noroc cu străinii, care sunt interesați de aceste obiecte unice și valoroase. Ei duc în toate colțurile lumii faima simbolurilor și tradițiilor din Maramureș, covoarele viu colorate, find foarte apreciate în străinătate. Fetele nu mai sunt curioase să învețe să lucreze la război, deși țesăturile realizate în războiul bunicii sunt din nou la modă. Mesajul obiectelor țesute, fie costume, ștergare, covoare, trec dincolo de cuvinte.
Îmbucurătoare este vestea că, anul trecut, opt ţesătoare maramureşene au fost înscrise pentru totdeauna pe listele UNESCO, a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, fiind prima oară când Maramureșului i se recunoaște valoarea inestimabilă. Norocoasele maramureșence sunt: Maria şi Ioana Hodor, Maria Știopei, Iuliana Frânc, din Bârsana şi Parasca şi Anghelina Sidău, Ana şi Maria Trifoi, din Botiza. Recunoașterea UNESCO subliniază importanța conservării patrimoniului cultural și rolul femeilor din Maramureș în transmiterea acestor tehnici din generație în generație.
Lăcrimioara ZOTA
















