Programul ierarhilor în această duminică - 34 minute în urmă
Peste 83.000 de copii beneficiază de alocația de stat în județul Maramureș - 47 minute în urmă
Proteza dentară a lui Petro Petroffski – proză scurtă de Marian Ilea - 2 ore în urmă
Lume multă la Cavnic; Ce trebuie să știți dacă aveți de gând să mergeți zilele acestea la zăpadă - 3 ore în urmă
La Liceul Teoretic „Petru Rareș” Târgu Lăpuș se va desfășura primul atelier MERITO – Literație din acest an - 4 ore în urmă
LA MULȚI ANI, SENSEI! - 5 ore în urmă
Catedrala Episcopală din Baia Mare pune la dispoziția credincioșilor 10.000 de sticle cu Aghiasma Mare - 7 ore în urmă
Semințe flori și semințe plante: alegeri inspirate pentru grădina ta - 17 ore în urmă
Incendiu la o braserie din Baia Mare - 18 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Oglinda relațiilor noastre – Lecțiile lui Guy Corneau - în urmă
Bastionul Măcelarilor, simbol reprezentativ al orașului Baia Mare
Bastionul Măcelarilor, o construcție medievală remarcabilă este unul dintre simbolurile orașului Baia Mare. În anul 1469, pe 9 noiembrie, printr-un document privilegial, regele Matia Corvin permite oraşului Baia Mare să ridice ziduri de piatră în scop de apărare, ziduri care erau străjuite de șapte turnuri. Bastionul Măcelarilor a făcut parte din această împrejmuire de piatră străjuind Poarta de Sud a cetăţii, una din cele patru porţi principale de intrare în oraş. A fost ridicat undeva prin anul 1547, de către un anume Gaspar Dragyi, cu aprobarea regelui Matei Corvin. Zidurile au fost construite din piatră şi au o grosime de un metru, de formă circulară cu două niveluri. Nivel 1 – spaţiu boltit care servea la depozitarea muniţiei, nivelul 2 – are spre exterior în zid goluri care serveau drept metereze. Turnul Măcelarilor se mai numea şi al “Muniţiilor”, deoarece aici îşi ţineau soldaţii de la acea vreme armele şi praful de puşcă.
Este singurul care s-a păstrat din vechiul sistem de fortificații al orașului medieval Baia Mare. Breasla măcelarilor, asemenea celorlalte, era organizată și funcționa în baza unui statut, reglementa raporturile interne și stabilea obligațiile și drepturile meșterilor. Cel care conducea breasla se numea staroste și era un meșter priceput, un exemplu pentru membrii comunității. Unul dintre obiectele simbol ale acestei bresle se află în patrimoniul muzeal băimărean. Lada breslei măcelarilor din Baia Mare se încadrează în creaţiile atelierelor băimărene şi datează din secolul al XVI-lea. A fost lucrată în lemn de stejar, sculptat şi pictat. Este o ladă masivă de formă dreptunghiulară, iar pe capac are un element sculptural reprezentând un viţel în poziţie culcat pe partea dreaptă. Pe două dintre feţele lăzii, se află câte două chenare din profile proeminente. În cele două registre din faţă se păstrează două contururi pictate în formă ovală, de culoare maro deschis, pictura fiind deteriorată.
Lăcrimioara ZOTA