Este fascinant să vezi cum, în fiecare an, în sistemul educațional românesc se nasc propuneri care par să vină dintr-un laborator transparent, unde este explicat, printr-un limbaj mai mult sau mai puțin sofisticat, cum să se realizeze „creșterea calității actului educațional”.
Nici n-a început bine anul, pardon, modulul trei (pentru neinițiați, s-a cam terminat vacanța de iarnă, dacă facem abstracție de săptămâna de schi), și mai toți profesorii au primit cu „entuziasm” circulara privind testarea standardizată, ce se întinde de la finalul lunii ianuarie și durează până-n luna aprilie. În județul nostru, o pilotare a art. 96, Cap. VII, Titlul I a Legii învățământului preuniversitar, anunțată de fostul ministru al educației, Ligia Deca, încă din toamna anului trecut, în vederea identificării lacunelor educaționale.
Scopul lor este acela de a reduce diferențele urban-rural și de a asigura șanse egale pentru toți copiii, indiferent de contextul social https://www.portalinvatamant.ro/articole/noutati-97/ligia-deca-anunta-testari-anuale-standardizate-in-scoli-13144.html. O evaluare ce se dorește a fi anuală. În cazul nostru, vizează verificarea competențelor formate ca urmare a parcurgerii conținuturilor din primele două module, trezindu-mi nostalgia tezelor de sfârșit de trimestru/semestru, ca formă clasică de evaluare sumativă, ce beneficiază de avantajul clar de a încuraja elevii să își sintetizeze cunoștințele și să dezvolte o abordare reflexivă asupra învățării https://www.edupedu.ro/reintroducerea-tezelor-ca-modalitate-de-evaluare-si-monitorizare-a-progresului-elevului-propusa-de-peste-2-000-de-profesori-si-directori-de-scoli-raport-al-ministerului-educatiei/. Dar să revin la testele standardizate din județul Maramureș. Ele se doresc a fi cu rol de diagnoză, și nu urmăresc ierarhizarea elevilor și a școlilor din județ, ci doar o sondare a realității procesului educațional pentru toate disciplinele din trunchiul comun, punct de plecare pentru viitoarele analize și măsuri adoptate în urma acestui demers. Prin consultarea elevilor și a părinților acestora, rezultatele pot fi trecute în catalog.
Această inițiativă a ISJ Maramureș are toate șansele să devină o reușită dacă îndeplinește câteva criterii fundamentale, altfel, cu cât mai multe teste, cu atât mai puține șanse de a înțelege dacă elevul chiar a învățat ceva semnificativ. Și în plus, se știe că sistemele de recompensare bazate pe criterii neclare reduc satisfacția profesională și conduc la creșterea stresului în rândul cadrelor didactice. Așadar:
- Testele trebuie să fie proiectate cu scopuri clare și bine definite. Organizarea unor teste fără o matrice de specificație (care să asigure alinierea întrebărilor la competențele vizate) și fără obiective precise riscă să genereze confuzie atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Elevii nu vor înțelege ce se așteaptă de la ei, iar profesorii nu vor putea interpreta rezultatele în mod util pentru a ghida învățarea.
- Adaptarea testării la nevoile și contextul elevilor. Fără implicarea specialiștilor în psihopedagogie, testele riscă să fie inadecvate pentru vârsta, nivelul cognitiv sau stilurile de învățare ale elevilor. Acest lucru poate duce la stres, discriminare și la rezultate care nu reflectă performanțele reale ale elevilor.
- Proces echitabil. O campanie ad-hoc, organizată fără o verificare prealabilă a calității testelor sau fără luarea în considerare a diferențelor dintre regiuni, școli sau contexte socio-economice, poate exacerba inegalitățile deja existente în sistemul educațional.
- Supraîncărcarea. Testarea, la toate materiile într-un timp scurt, poate duce la epuizarea elevilor și profesorilor. În loc de a sprijini învățarea, aceasta va crea o atmosferă dominată de performanța de moment, și nu pe înțelegere și dezvoltare.
- Scop formativ. Testele ar trebui să facă parte din procesul de învățare și să ofere feedback prețios pentru elevi și profesori. Testele ad-hoc, fără scop formativ sau fără un mecanism clar de integrare a feedback-ului în procesul educațional, devin simple instrumente de măsurare și transformă testarea într-un proces pur birocratic.
- Motivația elevilor. O astfel de campanie poate induce frustare, anxietate și demotivare în rândul elevilor. Ea poate afecta negativ relația elevilor cu învățarea în această perioadă, mai ales că notele nu se trec în catalog.
Oamenii se nasc cu temperamente și aptitudini diferite, însă lucrurile care-i poartă mai departe în viață sunt experiența, practica și strădania. Școala nu este un teren uniform, aplatizat (?), iar elevii nu se potrivesc în șabloane standardizate măsurate cu șublerul. Sau, altfel spus, școala nu poate fi un „pat al lui Procust”. Profesorii, deja sufocați de birocrație, și nu numai, au nevoie de resurse, de flexibilitate și sprijin real pentru a răspunde nevoilor elevilor lor. Dacă toate criteriile enunțate mai sus vor fi îndeplinite, atunci cu siguranță că testele standardizate reprezintă una din soluțiile creșterii calității actului educațional. Dacă nu, atunci nu ne rămâne decât să medităm la sintagma Iadul este pavat numai de intenții bune.
Referințe:
Hattie, J. (2009). Visible Learning: A Synthesis of Over 800 Meta-Analyses Relating to Achievement. Routledge.
Vladimir Guțu, Evaluarea rezultatelor academice: proiectarea matricei de specificații și schemei de notare.
Carol S. Dweck, Mindset. O nouă psihologie a succesului, Ed. Curtea Veche, 2017.
UNESCO, Health and Physical Education in Schools: A Global Perspective, (2021).
Prof. Marius VOINAGHI
Sursa: salutsighet.ro
