După ani de așteptare, sistemul educațional românesc se pregătește pentru cea mai amplă reformă a curricumului liceal din ultimele decenii. Noile planuri-cadru, care vor fi adoptate în luna mai 2025, aduc modificări esențiale în structura materiilor obligatorii și opționale, precum și în modalitatea de predare. Începând cu anul școlar 2026-2027, elevii vor beneficia de o ofertă educațională mai flexibilă, cu accent pe dezvoltarea competențelor cheie, iar unele discipline vor fi predate de specialiști din domeniu, nu doar de profesori.
Nevoia unei schimbări radicale
De-a lungul anilor, profesori, părinți și elevi au atras atenția asupra necesității unei adaptări a programei școlare la realitățile contemporane și la cerințele societății. Criticii au subliniat că, în prezent, elevii sunt supraîncărcați cu materii care nu le sunt relevante sau utile în viitor. „Dacă am lua toate temele și modulele respective și le-am transforma în discipline, nu am avea atâtea ore într-o zi câte materii ar trebui să facă elevii la școală”, a explicat ministrul Educației, Daniel David.
Aceste deficiențe au impus o regândire a planurilor-cadru pentru liceu, astfel încât elevii să poată urma un parcurs educațional mai adaptat intereselor și nevoilor lor.
Cum va arăta noul sistem de materii?
Conform noilor planuri-cadru, elevii de clasa a IX-a vor avea în trunchiul comun discipline obligatorii, indiferent dacă urmează filiera teoretică, tehnică sau vocațională. Pe lângă acestea, vor exista materii specifice fiecărei specializări și un set de discipline opționale din oferta școlii, pe care fiecare elev le va putea alege în funcție de interesele sale.
Astfel, planurile-cadru vor avea trei componente principale:
Trunchiul comun – discipline obligatorii, valabile pentru toate filierele. Acestea vor reprezenta 65% din totalul orelor la clasele a IX-a și a X-a și 35% la clasele a XI-a și a XII-a.
Curriculum de specialitate – discipline specifice fiecărei filiere, cu o pondere cuprinsă între 25 și 45%.
Curriculum la alegere – opționale stabilite de fiecare școală, acoperind teme de interes pentru adolescenți, precum educație financiară, educație juridică, autocunoaștere și autoreglare personală, stil de viață sănătos sau educație antreprenorială. Acestea vor reprezenta 15% din totalul materiilor.
Un alt aspect inedit este faptul că elevii se vor putea muta de la o clasă la alta în funcție de cursurile alese, ceea ce va permite un parcurs educațional mai personalizat.
Manuale noi și pregătire pentru profesori
Pentru a susține aceste schimbări, Ministerul Educației a anunțat că se vor elabora manuale noi, iar profesorii vor participa la programe de training. „Vom implementa și sisteme de monitorizare a ceea ce se întâmplă. Vom vedea rezultatele la patru ani de la implementare”, a precizat Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației.
Mai mult, noile prevederi permit implicarea specialiștilor din societate în educația elevilor. „Vreau să văd mai mulți specialiști prezenți în școli, colaborând cu profesorii. Nu putem trata teme precum educația juridică sau rutieră doar teoretic, fără contribuția unor experți”, a explicat ministrul David.
Calendarul schimbării
După o dezbatere publică în următoarele luni, planurile-cadru vor fi adoptate la finalul lunii mai 2025, iar prima generație care va studia conform noii structuri va fi cea care va intra în clasa a IX-a în anul școlar 2026-2027. Această generație va fi, totodată, prima care va susține un nou model de Bacalaureat, începând din 2030.
O reformă a competențelor, nu doar a conținutului
Ministrul Daniel David a subliniat că scopul acestor schimbări nu este doar o simplă reorganizare a materiilor, ci o regândire a modului în care sunt dezvoltate competențele elevilor. „Aceste planuri-cadru sunt în primul rând pentru elevi. Scopul este să reușim ca cele opt competențe-cheie să fie cu adevărat dobândite la finalul liceului, fără ingerințe ideologice”, a explicat el.
Printre direcțiile-cheie ale reformei se numără:
Eliminarea elementelor de pseudo-știință din curriculum.
Crearea unui echilibru între disciplinele impuse prin lege și cele pe care elevii le pot alege.
Reducerea numărului de discipline obligatorii la clasele a XI-a și a XII-a, pentru a permite elevilor să se concentreze pe domeniile lor de interes.
Concluzie: un pas spre modernizarea educației
Reforma planurilor-cadru pentru liceu reprezintă una dintre cele mai ambițioase schimbări din educația românească din ultimele decenii. Prin flexibilizarea traseului educațional, implicarea specialiștilor din diverse domenii și adaptarea curricumului la realitățile actuale, elevii vor avea mai multe opțiuni și oportunități de a-și dezvolta competențele esențiale pentru viitor. Rămâne de văzut cum va fi implementată această reformă și care vor fi efectele sale pe termen lung asupra sistemului educațional din România.
Vasile Petrovan
Foto – Ministrul Educației Daniel David
1 Comentariu în această postare
Iamandi Vasile
Putem spune că „Răul „a inceput acum vreo19 ani de zile ,când a fost eliminată Geografia și Istoria Romanilor de la Evaluarea Națională . Acum elevii de clasa a VIII a sunt tot mai demotivați și studiază superficial aceste două discipline.
Daca la clasa aXI-a și la aXII-a vor fi studiate opțional va imaginați la ce ne așteptăm ,generațiile următoare vor fi tot mai slab pregătite și nu vor mai avea nici o legătură cu strămoșii!