„Asociațiunea pentru Cultura Poporului Român din Maramureș” a fost una dintre cele mai importante instituții culturale românești din regiune, având un rol esențial în emanciparea națională și culturală a românilor maramureșeni. Fondată oficial la 5 februarie 1861, aceasta a fost rezultatul unei inițiative susținute de intelectualitatea românească locală, care dorea să creeze un cadru organizat pentru promovarea educației și culturii în limba română.
Contextul istoric și necesitatea unei asociații culturale
Secolul al XIX-lea a fost o perioadă de transformări intense pentru românii din Maramureș, aflați sub dominație austro-ungară. Procesul de maghiarizare forțată, impus de autoritățile de la Budapesta, afecta profund viața culturală și educațională a românilor. În acest context, liderii comunității românești au considerat esențială crearea unei instituții care să protejeze și să promoveze valorile naționale, limba și tradițiile românești.
Primele demersuri pentru înființarea Asociațiunii au fost făcute în 1860, când, la 3 septembrie, la Sighet, a fost convocat un grup de inițiativă. Acesta a hotărât elaborarea unui statut și a stabilit obiectivele principale ale viitoarei asociații. Printre prioritățile sale se număra înființarea unei instituții de învățământ pentru pregătirea învățătorilor români, denumită Preparandia Română.
Conducerea și organizarea Asociațiunii
Asociațiunea pentru Cultura Poporului Român din Maramureș a fost condusă de o serie de personalități marcante ale epocii, oameni de cultură, clerici și intelectuali dedicați cauzei naționale românești. Printre cei mai importanți membri ai comitetului de conducere s-au numărat:
- Iosif Man – președinte –(nobil român, comitele suprem al Maramureșului)
- Mihail Pavel – vicepreședinte (teolog, profesor și, ulterior, episcop greco-catolic de Oradea)
- Petru Mihalyi – secretar (profesor, jurnalist, publicist și scriitor),
- dar și alți membri marcanți, precum Ioan Mihalyi de Apșa, Ion Căianu, Vasile Lucaciu, Alexandru Mihăilă, Vasile Bogdan etc.
Aceștia au contribuit activ la dezvoltarea asociațiunii, la atragerea de fonduri și la implementarea proiectelor educaționale și culturale propuse.
Activitatea Asociațiunii
Deși statutele oficiale ale Asociațiunii au fost aprobate de guvern abia în 1868, aceasta și-a început activitatea imediat după fondare, având un impact semnificativ asupra comunității românești din Maramureș. Printre realizările notabile ale asociațiunii se numără:
- Pregătirea învățătorilor români
Una dintre principalele preocupări ale ACPRM a fost formarea cadrelor didactice pentru școlile românești. Până în 1870, Preparandia Română a reușit să pregătească peste 120 de învățători români, care ulterior au contribuit la educarea copiilor din Maramureș, menținând astfel vie limba și cultura română în fața politicilor de asimilare maghiară.
- Crearea societății de lectură „Dragoșiana”
În anul 1867, ACPRM a înființat prima societate de lectură a românilor maramureșeni, numită „Dragoșiana”. Aceasta avea scopul de a promova literatura și presa românească, oferindu-le membrilor acces la cărți, ziare și reviste în limba română. Totodată, erau organizate ședințe literare și dezbateri culturale, menite să consolideze identitatea națională a românilor din Maramureș.
- Înființarea unei biblioteci publice
Un alt pas important în promovarea culturii a fost crearea unei biblioteci destinate membrilor asociațiunii. Aceasta a oferit acces la lucrări de literatură, istorie și știință în limba română, fiind un centru esențial pentru educația intelectuală a românilor din Maramureș.
- Organizarea unui internat pentru elevi români
Un alt proiect major al ACPRM a fost construirea unui internat pentru elevii români din Sighet, finalizat în 1886. Acest internat oferea cazare și sprijin material pentru elevii și studenții care frecventau școlile din Sighet, facilitând astfel accesul tinerilor români la educație.
Moștenirea Asociațiunii
Asociațiunea pentru Cultura Poporului Român din Maramureș a avut un impact profund asupra dezvoltării culturale a regiunii. De-a lungul decadelor, a reușit să mențină vie conștiința națională a românilor maramureșeni, pregătind generații de intelectuali care au contribuit la afirmarea identității românești.
Astăzi, deși instituția nu mai funcționează în forma sa originală, moștenirea sa este recunoscută prin activitățile culturale desfășurate în Maramureș, prin inițiativele educaționale și prin studiile dedicate istoriei acestei organizații.
Astfel, la 5 februarie celebrăm o instituție care a avut un rol esențial în dezvoltarea culturii și identității Maramureșului, un exemplu de rezistență și dedicare față de valorile naționale românești.
Vasile Petrovan
Foto – Casa memorială a istoricului Dr. Acad. Ioan Mihalyi de Apșa, care a adăpostit şedinţele Asociaţiunii pentru Cultura Poporului Român din Maramureş
