Cinci maramureșeni talentați au înființat Grupul „Coconii de pe sate”: „Dragostea pentru tradiții și folclor este liantul nostru” - 13 ore în urmă
Se anunță o mișcare care ar putea schimba echilibrul de putere în România - 13 ore în urmă
Concert special de muzică, emoție și recunoștință de Ziua Femeii la Budești - 14 ore în urmă
Donald Trump, cel mai iubit politician în Rusia? - 16 ore în urmă
O iarnă plină de realizări pentru Filosofia băimăreană și urmează o primăvară plină de evenimente - 16 ore în urmă
Unitatea canină Salvamont Borșa, formată din Athos și Andreica Nicoară, participă la Conferința europeană a salvatorilor pe pârtiile de schi - 16 ore în urmă
„Rugăciune și cântare în Postul Mare”: Concurs online de pricesne organizat în Episcopia Maramureșului și Sătmarului - 16 ore în urmă
Elevii din Săcălășeni la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare - 17 ore în urmă
Întâlnire a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș – 8 martie 2025 - 19 ore în urmă
Reabilitarea Bibliotecii Municipale „Laurențiu Ulici” din Sighetu Marmației - în urmă
Ziua Îndrăgostiților: Între mit, istorie și comercializare
Ziua Îndrăgostiților are rădăcini adânci în mitologie, istorie și tradiție. Sărbătoarea Sfântului Valentin este învăluită în legendă și controversă, fiind legată de un moment al anului asociat încă din cele mai vechi timpuri cu iubirea și fertilitatea.
Origini păgâne și ritualuri străvechi
În lumea antică, mijlocul lunii februarie marca desfășurarea unor ritualuri sacre care celebrau dragostea, purificarea și renașterea naturii. În Grecia, în această perioadă era sărbătorită căsătoria simbolică dintre Zeus și Hera la Atena. În Roma, Lupercalia – festival dedicat zeului fertilității Lupercus și zeiței Iunona – avea loc în zilele de 13-15 februarie. Acest festival implica sacrificii ritualice și o ceremonie de purificare, în care preoții luperci alergau pe străzile orașului atingând trecătorii cu fâșii din piele de capră (februa), considerate aducătoare de fertilitate și noroc. Tinerele femei se lăsau atinse cu aceste benzi pentru a spori șansele de a avea copii sănătoși.
Tot în această perioadă, în Roma se desfășurau Parentalia și Feralia (13-18 februarie), ritualuri de comemorare a strămoșilor, purificare și armonie în familie. Se credea că pe 13 februarie domina energia păcii și iubirii, în timp ce 15 februarie era dedicată zeiței Iuno-Februata, protectoarea căsătoriei și a sentimentelor sincere.
Un alt element legendar atribuit Lupercaliei este legătura sa cu întemeierea Romei. Unii cercetători cred că festivalul era și o celebrare a lupoaicei care i-a hrănit pe Romulus și Remus. Pe de altă parte, alte teorii sugerează că această sărbătoare avea și un substrat agrar, fiind legată de zeul Faunus, protectorul recoltelor.
Transformarea într-o sărbătoare creștină
Odată cu răspândirea creștinismului, Biserica a încercat să înlocuiască aceste festivități păgâne. În anul 496, Papa Gelasius I a proclamat ziua de 14 februarie drept sărbătoare oficială a Sfântului Valentin, un martir din secolul al III-lea. Totuși, identificarea acestui sfânt rămâne neclară, existând mai multe figuri istorice cu acest nume.
Cel mai cunoscut dintre acești martiri ar fi fost un preot din Roma, executat în 270 d.Hr. din ordinul împăratului Claudius al II-lea. Potrivit legendelor, Valentin ar fi sfidat interdicția împăratului de a oficia căsătorii pentru tinerii soldați, considerând că iubirea și familia sunt sacre. Arestat și condamnat la moarte, el s-ar fi îndrăgostit de fiica paznicului său și i-ar fi trimis un bilețel semnat cu celebra expresie „Al tău, Valentin”. După execuția sa, preotul a fost îngropat pe Via Flaminia, iar relicvele sale se află astăzi la Biserica Carmelitană din Dublin și la Biserica Sfântului Praxed din Roma.
Pe lângă acest preot, mai sunt menționați alți doi sfinți cu același nume: un episcop din Terni, executat sub domnia lui Aurelian, și un martir din Africa, despre care se cunosc foarte puține detalii.
În încercarea de a rupe legătura cu tradițiile păgâne, Biserica a introdus un nou obicei: în locul loteriei numelor de fete pentru cupluri temporare, tinerii extrăgeau numele unui sfânt al cărui mod de viață trebuiau să-l urmeze timp de un an. Această practică nu a fost însă apreciată de tineri și a fost abandonată în secolul al XIV-lea, făcând loc revenirii la simbolurile iubirii romantice.
Legătura cu iubirea romantică
Asocierea Sfântului Valentin cu dragostea romantică apare abia în Evul Mediu, în contextul curentului cavaleresc. Prima referire scrisă la Ziua Îndrăgostiților ca zi a iubirii apare în 1382, în poemul Parlement of Foules al lui Geoffrey Chaucer, scris cu ocazia logodnei dintre regele Richard al II-lea și Anna de Boemia.
În tradiția medievală, bărbații își scriau numele iubitelor pe mânecă și jurau să le protejeze, iar în cadrul curților regale se organizau extrageri de nume, creând perechi simbolice pentru un an. Alte referințe literare includ poezii scrise de Charles, ducele de Orleans, din închisoarea Turnului Londrei, precum și menționarea Sfântului Valentin în monologurile Ofeliei din Hamlet de William Shakespeare.
În 1537, regele Henric al VIII-lea a emis un decret oficial prin care a stabilit Ziua Îndrăgostiților pe 14 februarie, consacrând astfel această tradiție.
O sărbătoare globală și comercială
Astăzi, Ziua Îndrăgostiților a devenit una dintre cele mai populare sărbători din lume, cu un puternic impact comercial. Se estimează că anual sunt trimise peste un miliard de felicitări, scrisori și mesaje de dragoste.
În unele țări, tradițiile au evoluat în moduri unice. În Japonia și Coreea de Sud, femeile oferă ciocolată colegilor de muncă, iar bărbații le răspund cu cadouri pe 14 martie, de White Day. În Verona, orașul lui Romeo și Julieta, se primesc anual peste 1.000 de scrisori adresate eroinei shakespeariene. În Slovenia, există credința că Sfântul Valentin aduce „cheile rădăcinilor”, marcând începutul primăverii și al muncii agricole.
Indiferent de originile sale, Ziua Îndrăgostiților rămâne o sărbătoare puternic ancorată în cultura modernă, un simbol al iubirii în toate formele sale – de la romantismul medieval la consumerismul contemporan.
Vasile Petrovan
Foto – Romeo și Julieta, realizată de Frank Dicksee (1853–1928) în anul 1884, este considerată una dintre cele mai romantice opere de artă