Liga Studenților “Pintea Viteazul” Baia Mare are birou nou de conducere - 1 oră în urmă
Au avut loc ședințele pastorale lunare cu preoții slujitori din Protopopiatul Baia Mare - 2 ore în urmă
Marele actor Gene Hackman și soția sa, găsiți morți în locuința lor din Santa Fe - 2 ore în urmă
Expoziție interactivă despre istoria tiparului românesc la Muzeul Maramureșului - 2 ore în urmă
Acțiune amplă împotriva evaziunii fiscale în Maramureș - 3 ore în urmă
Se dorește reînființarea Ansamblului folcloric „Ronișoara” - 3 ore în urmă
Specialiști de la Muzeul Regiunii Valassko din Svetin- Cehia desfășoară activități la Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș - 3 ore în urmă
Recital Maramusic și Expoziție în cinstea lui Gheza Vida - 4 ore în urmă
Săptămâna Protecției Civile în Maramureș - 5 ore în urmă
Adăpost pentru câini construit în Vișeu de Sus; Acum se caută un ONG care să-l gestioneze - 6 ore în urmă
„Crai Nou” – prima operetă românească
Un moment istoric pentru muzica românească, celebrat într-o sală arhiplină
Într-o seară de februarie, într-o sală festivă din Brașov,în clădirea care găzduiește astăzi colegiul Andrei Șaguna, avea să se scrie o pagină de istorie pentru muzica românească. Era 27 februarie 1882, iar emoția plutea în aer. Publicul, format din intelectuali români și iubitori de cultură, umpluse până la refuz sala Gimnaziului Român, nerăbdător să asiste la un eveniment unic: premiera operetei „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, prima operetă românească.
Visul de a crea o operetă românească prinsese contur în anii petrecuți de compozitor la Viena, capitala valsului, unde a fost fascinat de spectacolele grandioase și de farmecul operetei cultivate de maeștri precum Strauss, Suppé și Planquette. Acolo, în acel centru vibrant al artei, Porumbescu și-a desăvârșit cunoștințele muzicale și a înțeles cum putea adapta acest gen muzical în spiritul românesc. Cu această inspirație, revenit în țară, a reușit să creeze o lucrare care să oglindească sensibilitatea și frumusețea folclorului autohton.
Premiera operetei „Crai Nou” a fost un triumf. Entuziasmul publicului a fost atât de mare încât spectacolul a fost reluat pe 28 februarie și pe 14 martie. La ultima reprezentație, seara a fost îmbogățită cu piesa „Rămășagul” de Vasile Alecsandri, iar Ciprian Porumbescu a dirijat finalul într-o notă de exaltare națională, cu „Hora Brașovului”. Această horă, una dintre compozițiile sale din perioada brașoveană, alături de marșul „Pe-al nostru steag e scris Unire” pe versurile lui Andrei Bârseanu, a contribuit la crearea unui moment de mare intensitate emoțională.
Succesul nu a fost doar o consecință a entuziasmului național, ci și a valorii muzicale autentice a operetei. Prin „Crai Nou”, Ciprian Porumbescu a demonstrat că spiritul românesc poate vibra în acordurile operetei europene, păstrându-și identitatea și farmecul propriu. Această seară din 1882 rămâne un reper al muzicii românești, un moment de început pentru un drum ce avea să fie continuat de generațiile următoare de compozitori.
Vasile Petrovan