KALMÁR ZOLTÁN: Toți pasionații de fotografie se întorc în locurile care i-au inspirat - 1 oră în urmă
Concursul ,,Flori cu șnur de mărțișor” și-a desemnat câștigătorii - 5 ore în urmă
O elevă de la Liceul Teoretic „Bogdan-Vodă” Vișeu de Sus, cel mai mare punctaj din Maramureș la faza județeană a Olimpiadei de Biologie - 5 ore în urmă
În comuna Fărcașa au demarat lucrările de modernizare a infrastructurii de iluminat public stradal - 6 ore în urmă
Horitoarea Floarea Ciuc din Breb a trecut la cele veșnice - 6 ore în urmă
Consultantul lui Călin Georgescu şi-a anunţat candidatura la alegerile prezidenţiale - 9 ore în urmă
Teofil Vlad, primul român care a cucerit cele mai înalte vârfuri de pe fiecare continent - 9 ore în urmă
Sportivi din cadrul Clubului Martial Arts Dojo Baia Mare, pe podium la Campionatul Național de Taekwon-do ITF - 10 ore în urmă
Eclipsa totală de Lună din 14 martie – un spectacol ceresc impresionant - 10 ore în urmă
La Muzeul Satului Baia Mare a debutat proiectul „Plantează o FLOARE, sădește un POM, fă-ți datoria de om”, alături de grupa mare C de la Grădinița cu Program Prelungit Târgu Lăpuș - 10 ore în urmă
Ziua în care Papa Ioan Paul al II-lea a cerut iertare pentru greșelile Bisericii
În urmă cu un sfert de secol, pe 12 martie 2000, lumea asista la un moment istoric fără precedent. Într-o ceremonie solemnă, desfășurată în Bazilica Sfântul Petru din Vatican, Papa Ioan Paul al II-lea a rostit unul dintre cele mai puternice și curajoase discursuri din istoria Bisericii Catolice. Suveranul Pontif a cerut iertare în numele Bisericii pentru greșelile și păcatele comise de-a lungul secolelor – un gest de reconciliere și asumare care a marcat profund începutul noului mileniu.
În fața a peste 10.000 de credincioși, șase cardinali au enumerat, pe rând, marile greșeli ale Bisericii: intoleranța religioasă, violențele comise în numele credinței, persecuțiile împotriva evreilor, nedreptățile sociale, discriminările și abuzurile de putere. Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut că „în anumite perioade ale istoriei, creștinii au recurs adesea la metodele intoleranței, pătând fața Bisericii”. Printr-o rugăciune profundă, Pontiful a cerut iertare pentru schismele din creștinism, pentru rănile provocate de Cruciade și Inchiziție, dar și pentru disprețul arătat culturilor indigene în timpul epocii coloniale.
Cardinalul Joseph Ratzinger, viitorul Papă Benedict al XVI-lea, a subliniat necesitatea acestei mărturisiri colective, amintind că „Biserica trebuie să-și recunoască greșelile pentru a merge mai departe pe calea adevărului și a reconcilierii”.
Ceremonia a fost marcată de un simbolism profund. La fiecare mărturisire a păcatelor istorice, o lumânare era aprinsă în fața unui crucifix din secolul al XIV-lea. La final, Papa Ioan Paul al II-lea s-a apropiat și a sărutat crucea, într-un gest de smerenie și pocăință. „Această zi este o zi de iertare, o zi a căinței, dar și o zi a speranței pentru viitorul Bisericii și al lumii”, a declarat el.
Cererea de iertare a fost primită cu emoție și reflecție atât în lumea catolică, cât și în afara ei. Pentru mulți, a reprezentat un pas esențial în recunoașterea greșelilor trecutului și un angajament pentru un viitor al credinței bazat pe respect și iubire.
La 25 de ani de la acest moment istoric, moștenirea lăsată de Papa Ioan Paul al II-lea rămâne un reper al curajului moral și al dorinței de reconciliere. Cuvintele sale răsună și astăzi, amintindu-ne că adevărata măreție a unei instituții sau a unei credințe constă în capacitatea de a-și recunoaște greșelile și de a construi un viitor mai bun.
Vasile Petrovan