Conferințele filosofice de la Baia Mare – „o sărbătoare a ideilor și a spiritului” - 57 minute în urmă
Maramureșeni prezenți la șezătoarea „Din lada de zestre a satului”, organizată la Mănăstirea Ortodoxă „Sfânta Elisabeta” din Cluj-Napoca - 5 ore în urmă
Teatrul de vară din Baia Mare a intrat în reabilitare - 5 ore în urmă
CCR respinge contestațiile și validează decizia BEC, legat de candidatura lui Călin Georgescu - 6 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Cum s-a schimbat generația 2010 și de ce sănătatea mintală a tinerilor este în criză? - 6 ore în urmă
A fost inaugurată camera salină din cadrul Spitalului Orășenesc Târgu Lăpuș - 10 ore în urmă
În februarie: Record de vizitatori la Muzeul de Mineralogie; Expoziția „Ultimii dinozauri din Transilvania” a fost atracția principală - 10 ore în urmă
Marcel Mureșan, mesaj pentru artistul Ioan Marchiș cu ocazia aniversării - 10 ore în urmă
Îndrăgita artistă Angela Buciu, noul cetățean de onoare al județului Maramureș - 11 ore în urmă
Acțiune de salvare în Munții Maramureșului: doi cetățeni ucraineni, recuperați în condiții extreme - 12 ore în urmă
146 de ani de la nașterea lui Albert Einstein: O viață dedicată cunoașterii și umanității
Pe 14 martie 2025, se împlinesc 146 de ani de la nașterea unuia dintre cele mai mari genii ale umanității, Albert Einstein. Cunoscut mai ales pentru teoria relativității, care a revoluționat înțelegerea noastră asupra Universului, Einstein a lăsat o moștenire științifică și umanitară deosebită, iar contribuțiile sale se întind mult dincolo de descoperirile fizice fundamentale.
Albert Einstein s-a născut la Ulm, în Germania, într-o familie evreiască. De la o vârstă fragedă, arăta o curiozitate neobișnuită față de lumea înconjurătoare. Abia la vârsta de cinci ani a început să vorbească, iar această întârziere a fost văzută inițial cu îngrijorare. Biografii săi au sugerat ulterior că acest „sindrom al tăcerii” era caracteristic celor care au o capacitate intelectuală deosebită. Un moment cheie în copilăria sa a fost când, la vârsta de cinci ani, tatăl său i-a dat o busolă, iar aceasta a stârnit o curiozitate profundă pentru știință, un interes care avea să-l urmărească întreaga viață. Fascinat de felul în care acul se mișca fără nicio atingere vizibilă
Școala nu a fost ușoară pentru Einstein. Metodele de învățământ din Germania, rigide și bazate pe memorare, nu l-au inspirat, iar tânărul Albert prefera să învețe pe cont propriu. Cu toate acestea, interesul său pentru matematică și fizică era evident, iar prima sa lucrare științifică a fost publicată la doar 16 ani. După ce a refuzat să se înroleze în armată, Einstein s-a înscris la Politehnica din Zürich, unde a continuat să fie un student neconvențional. Aici a întâlnit-o pe Mileva Maric, viitoarea sa soție, cu care a avut doi copii.
La începutul carierei sale, Einstein a avut dificultăți în găsirea unui post academic, însă, în 1902, a obținut un loc la Biroul de Brevete din Berna, Elveția. Deși lucra într-un domeniu administrativ, Einstein continua să dezvolte idei științifice care aveau să-i aducă faima. În 1905, cunoscut și drept „Anul miraculos”, a publicat patru lucrări fundamentale în domeniul fizicii, care includ teoria relativității restrânse și explicarea efectului fotoelectric, pentru care va primi Premiul Nobel pentru Fizică în 1921.
De-a lungul decadelor, Einstein a continuat să își revoluționeze domeniul. În 1915, a finalizat teoria generală a relativității, o capodoperă științifică care a schimbat modul în care înțelegem gravitația și structura Universului. În ciuda controverselor inițiale, teoriile sale au fost acceptate rapid de comunitatea științifică, iar Einstein a devenit o celebritate globală. În timpul Primului Război Mondial, el a fost un critic vocal al conflictului și a susținut pacifismul, poziție pe care o va păstra toată viața.
În paralel cu realizările sale științifice, Einstein a fost și un om de acțiune pe plan social și politic. A fost un susținător al drepturilor civile și al cauzei evreiești, iar în 1921 a sprijinit crearea Universității Ebraice din Ierusalim, un proiect de care s-a simțit profund atașat. De asemenea, a fost un critic al naționalismului și al războiului, condamnând public regimurile totalitare și alegând să părăsească Germania în 1932, când regimul nazist a ajuns la putere. S-a refugiat în Statele Unite, unde a continuat să influențeze știința și politica mondială.
În ultimele decenii ale vieții sale, Einstein s-a dedicat cercetării teoretice și discuțiilor filozofice. A continuat să își formuleze idei asupra unui „câmp unificat” care ar putea explica toate forțele fundamentale ale naturii, dar nu a reușit să finalizeze acest proiect. La 14 martie 1951, cu ocazia aniversării sale, a fost surprins într-o faimoasă fotografie în care își arăta limba, o imagine devenită simbol al caracterului său nonconformist.
Albert Einstein a murit pe 18 aprilie 1955, dar moștenirea sa rămâne nemuritoare. Teoriile sale au modelat fundamentul fizicii moderne, iar impactul său asupra științei, culturii și politicii continuă să fie resimțit și astăzi. Geniul său nu a fost doar în capacitatea de a descifra misterele Universului, ci și în angajamentul său față de dreptate, pace și umanitate. De-a lungul vieții, Einstein a demonstrat că știința nu este doar o căutare a cunoașterii, ci și un instrument pentru schimbarea lumii în bine.
Vasile Petrovan