Share
Alecsiu Latiș, cel dintâi catehet, preot și protopop ortodox, a primit post-mortem titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Baia Mare

Alecsiu Latiș, cel dintâi catehet, preot și protopop ortodox, a primit post-mortem titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Baia Mare

Zilele trecute, Alecsiu Latiș, cel dintâi catehet, preot și protopop ortodox, a primit post-mortem titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Baia Mare, în semn de recunoaștere a meritelor sale deosebite și a contribuției remarcabile la dezvoltarea și prestigiul municipiului.

Totodată, s-a aprobat organizarea unei ceremonii oficiale de acordare a titlului, în cadrul căreia vor fi înmânate familiei/urmașilor o diplomă și o plachetă comemorativă.

„În calitate de consilier local, am avut azi bucuria și onoarea de a vedea aprobat proiectul pe care l-am propus: Acordarea titlului de Cetățean de Onoare post-mortem lui Alecsiu Latiș.

Primul protopop ortodox al orașului, ctitor al primei biserici ortodoxe din localitate, consilier local, viceprimar și senator, Alecsiu Latiș a fost o personalitate marcantă, iar acest titlu vine ca un gest firesc de recunoaștere a meritelor sale. Este un gest de respect față de trecut!

Părintele Dorel Michiș a studiat documente de arhivă și a adus la lumină o poveste de viață ce risca să fie uitată. Ne reamintim astfel contribuția excepțională a lui Alecsiu Latiș la dezvoltarea spirituală și administrativă a Băii Mari.

Pe 24 aprilie a.c. va avea loc, la Biblioteca Județeană, lansarea volumului „Alecsiu Latiș – O viață de mărturisire, slujire și apostolat la Baia Mare” scris de Pr. Michiș Dorel, iar cei interesați vor putea afla mai multe despre viața și faptele părintelui Latiș”, precizează Radu Trufan.

Alecsiu Latiș a fost cel dintâi catehet, preot și protopop ortodox.

În anul 1926 a fost ales protopop al Protopopiatului Cetatea de Piatră, părintele stavrofor Alexiu Latiș, paroh al parohiei Baia Mare. S-a născut la Târgu Lăpuș la 26 iulie 1882, ca fiu al lui Alexa și Lucreția Latiș.

În timpul liceului, a avut dificultăți cu administrația școlii, fapt pentru care trece la Liceul Fundațional din Năsăud, unde în 1902 își ia bacalaureatul. După terminarea liceului, se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu, unde desfășoară o frumoasă activitate culturală, participând la întocmirea „Dicționarului Enciclopedic” al lui Diaconovici și la toate acțiunile de manifestare ale asociației Astra. În 1905 primește licența în teologie, după care, timp de aproximativ doi ani, dornic să cunoască îndeeaproape viața românilor de la sat, cutreieră locurile și plaiurile Lăpușului, Chioarului și Codrului, culegând folclor.

În 1907 se căsătorește cu Lucreția Filip și este numit paroh în Stoiceni, lângă Târgu Lăpuș, iar doi ani mai târziu este transferat la parohia Plopiș, unde va funcționa până în anul 1922, când va fi numit de Episcopul Nicolae Ivan al Episcopiei Clujului, preot cu menirea de a înființa și a pune bazele noii parohii din Baia Mare.

După numirea sa ca protopop, părintele Alexiu Latiș desfășoară o admirabilă activitate pe plan bisericesc, numărul parohiilor ortodoxe crescând la 35 de unități. Senator de Baia Mare și președinte al Asociației Astra, protopopul Alexiu Latiș a fost o personalitate complexă, desfășurând o bogată activitate pe plan pastoral, administrativ și cultural-bisericesc, de numele lui legându-se multe realizări și evenimente din acest protopopiat.

În decurs de un deceniu, între 1925-1935, în regiunea Maramureș, cu cele două județe, Maramureșul și Sătmarul, s-a desfășurat un proces de revenire la ortodoxie de o mare intensitate și profunzime, încât a fost necesară cuprinderea credincioșilor într-o Episcopie. În 1931, rămânând văduv, protopopul Alexiu Latiș începe truda de organizare a Episcopiei Ortodoxe de Maramureș cu sediul la Sighet, fiind ales în comisia ce urma să se ocupe de reînființarea vechii Episcopii de Maramureș.

Reparându-se nedreptatea istorică de veacuri, Consiliul de Miniștri, prin temeiul nr. 1.874 din 14 iulie 1937, publicat în Monitorul Oficial nr. 167 din 23 iulie 1937, confirmă hotărârea sinodală de reînființare a Episcopiei Maramureșului cu reședința la Sighet și cu jurisdicție asupra mănăstirilor și parohiilor ortodoxe române.

Odată cu înființarea vechii Episcopii de Maramureș în 1937, protopopul Alexiu Latiș a fost numit consilier episcopal, dar, nu peste multă vreme, regimul hortyst a perceput Biserica Ortodoxă ca pe o instituție românească puternică, fapt pentru care, în perioada 1940-1945, începe pentru creștinii ortodocși din nord-vestul Transilvaniei un adevărat calvar. Astfel, Episcopul Vasile Stan a fost expulzat din Maramureș în anul 1940, fiind urmat de o parte din personalul Episcopiei la Sibiu, situație în care prerogativele administrativ-bisericești sunt trecute vicarului episcopesc Alexiu Latiș, prin Decretul nr. 72/1940, din 31 august.

Nu după mult timp, vicarul episcopal Alexiu Latiș raportează, prin adresa nr. 162/1940, persecuția la care a fost supus, persecuție ce a culminat cu închisoarea de ortaci de la Satu Mare. După expulzare, Alexiu Latiș s-a stabilit la Sibiu până în 1946, fiind pensionat la 1 august 1945 pentru limită de vârstă, dar revine la Baia Mare, unde participă la alegerea episcopului Sebastian Rusan. Sub povara celor 67 de ani de zbucium, necazuri, închisoare și război, trece la cele veșnice la 17 februarie 1949.


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.



Lasă un comentariu