Tehnologia este omniprezentă, copiii de astăzi cresc într-o realitate fundamental diferită de cea a generațiilor anterioare. Dacă înainte copilăria însemna joacă în aer liber, interacțiuni reale și explorare fizică, astăzi tot mai mulți copii își petrec timpul cu ochii lipiți de ecrane.
Dar cât de mult ne afectează această tranziție? Și, mai ales, care este prețul ascuns al accesului nelimitat la rețelele sociale?
Jonathan Haidt, în cea mai recentă carte a sa, explică modul în care începutul anilor 2010 a marcat o schimbare radicală în dezvoltarea copiilor și adolescenților. Până atunci, telefoanele mobile erau simple instrumente de comunicare, iar internetul era accesibil doar din fața unui computer.
Dar odată cu apariția smartphone-urilor și, mai ales, a aplicațiilor de social media, interacțiunea umană s-a mutat tot mai mult în digital. Dacă în 2009 majoritatea adolescenților își petreceau timpul cu prietenii față în față, începând cu 2013, acest obicei a intrat într-un declin dramatic. Datele sunt îngrijorătoare. Începând din 2010, ratele depresiei, anxietății și autovătămării în rândul adolescenților au crescut alarmant.
Fetele sunt cele mai afectate. Spre deosebire de băieți, care folosesc tehnologia în principal pentru jocuri video și competiție, fetele trăiesc prin relațiile sociale, iar rețelele de socializare au transformat această dinamică într-un teren minat. Algoritmii sunt creați pentru a maximiza timpul petrecut online, iar asta înseamnă expunere constantă la conținut care amplifică comparația, frica de respingere și sentimentul de inadecvare.
O postare care nu primește suficiente aprecieri poate deveni rapid un motiv de anxietate, iar presiunea de a menține o imagine perfectă pe rețelele sociale creează un mediu toxic, în care stima de sine depinde de validarea virtuală. Dar nu este vorba doar despre emoții. Expunerea excesivă la ecrane are efecte concrete asupra creierului în dezvoltare. Cercetările arată că utilizarea excesivă a social media fragmentează atenția, scade capacitatea de concentrare și afectează calitatea somnului.
Adolescenții privați de somn sunt mai anxioși, mai iritabili și mai predispuși la tulburări emoționale. Mai mult, relațiile sociale din viața reală au de suferit, pentru că interacțiunile online, oricât de intense ar părea, nu înlocuiesc contactul uman autentic. Aceste schimbări nu sunt inevitabile. Tehnologia nu este, în sine, un inamic, dar este o unealtă care trebuie folosită cu discernământ.
Copiii au nevoie de limite, de modele sănătoase și de alternative reale la timpul petrecut pe ecrane. Soluția nu este interdicția totală, ci echilibrul. Părinții trebuie să creeze un mediu în care copiii să aibă parte de experiențe reale, să învețe să gestioneze timpul online și să înțeleagă că viața autentică nu se măsoară în like-uri. Întrebarea nu este dacă vor folosi rețelele sociale, ci cum ne asigurăm că o fac fără să își piardă copilăria, încrederea și sănătatea mentală în acest proces.
Psiholog Psihoterapeut CECILIA ARDUSĂTAN
Colaboratoarea noastră este activă permanent pe rețelele de socializare: Facebook (este pe contul personal: Cabinet individual de psihologie clinică şi psihoterapie Ardusătan Cecilia), Instagram (ardus.cecilia), TikTok (Ardus Cecilia), Youtube (Mind Fitness with Cecilia). Dați like, share, subscribe!
*Notă – rubrica este una săptămânală, așadar vă rugăm să ne semnalați care ar fi temele pe care le-ați dori abordate!
Citește și
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Glimmerele – antidotul pentru o minte copleșită
