Trei nominalizări pentru ”Tricolorul lunii martie” - 3 ore în urmă
Când nesimțirea devine principiu moral - 5 ore în urmă
Ziua Porților Deschise la Jandarmeria Maramureș - 6 ore în urmă
Tinerii din Sighet scapă de chirii exorbitante - 6 ore în urmă
Elevii Colegiului „Dragoș Vodă” din Sighet au demonstrat, încă o dată, pasiune și performanță în științele naturii - 7 ore în urmă
Duminica Floriilor: În Ciocotiș se va desfășura cea de-a X-a ediție a Concertului de pricesne „Patimile Domnului” - 7 ore în urmă
„La crucea Ta cu toți venim”: Concert extraordinar de pricesne organizat în Sat Șugatag - 9 ore în urmă
În Baia Mare va avea loc Târgul de Florii – meșteri și meșteșuguri tradiționale maramureșene - 10 ore în urmă
Elevi premiați în cadrul concursului organizat de Jandarmeria Maramureș - 10 ore în urmă
Posibile modificări ale regulilor din fotbal: noile propuneri ale IFAB - 10 ore în urmă
Statuia Reginei Maria, dezvelită la Chișinău, la 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România
Statuia Reginei Maria a fost inaugurată joi, 27 martie 2025, la Chișinău, marcând exact 107 ani de la un moment istoric crucial: unirea Basarabiei cu România. Evenimentul a fost organizat la inițiativa Asociației Monumentum și a avocatului Iulian Rusanovschi, ca un omagiu adus uneia dintre cele mai emblematice figuri ale istoriei românești.
Statuia a fost amplasată în scuarul Gheorghe Asachi din capitala Republicii Moldova, în apropierea liceului care îi purta numele în perioada interbelică. Ceremonia de dezvelire a fost una solemnă și emoționantă, la care au fost prezente autorități și cetățeni din Chișinău.
Regina Maria (1875-1938) a fost mai mult decât o suverană – a fost un simbol al curajului, al diplomației și al iubirii necondiționate pentru România. Născută Marie de Edinburgh, nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii și a țarului Alexandru al II-lea al Rusiei, și-a legat destinul de cel al României prin căsătoria cu viitorul rege Ferdinand I în 1893. Cu un spirit neclintit, s-a remarcat nu doar ca regină, ci și ca un veritabil lider moral al națiunii în momente de răscruce.
În timpul Primului Război Mondial, s-a aflat în prima linie a suferinței și speranței, îngrijind răniți, organizând spitale de campanie și insuflând curaj unui popor încercat. Datorită implicării sale neobosite, a fost supranumită „Mama răniților”. Dar rolul său nu s-a oprit aici – a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai unirii Transilvaniei cu România, iar influența sa diplomatică a fost esențială pentru recunoașterea internațională a Marii Uniri din 1918. Totodată, ea a privit cu mare speranță unificarea Basarabiei cu patria-mamă, considerând acest act drept un pas firesc spre împlinirea idealului național.
Dincolo de activitatea politică și umanitară, Regina Maria a fost o adevărată protectoare a culturii românești. A scris memorii și jurnale care dezvăluie sensibilitatea și patriotismul său, a sprijinit arta și arhitectura națională, lăsând în urmă monumente de o frumusețe aparte, precum Castelul Balcic. Până la sfârșitul vieții, în 1938, a rămas iubită și respectată de popor, iar amintirea sa continuă să inspire generații întregi.
Prin ridicarea acestui monument în Chișinău, Regina Maria revine simbolic pe pământ basarabean, ca un mesager al unității, demnității și speranței românești.
Vasile Petrovan