Centrul Rezidențial „Bunul Samarinean” din Coroieni are un nou director - 21 minute în urmă
Justiția taie, populiștii cad. Cine urmează? - 40 minute în urmă
Români la Campionatul Mondial al măcelarilor de la Paris - 45 minute în urmă
La mulți ani, Jandarmeria Română! - 51 minute în urmă
Se pun în vânzare online biletele pentru meciul ”tricolorilor” cu Austria - 12 ore în urmă
Coșmar pe stadion: Copii bătuți și amenințați cu moartea după derby-ul clujean - 13 ore în urmă
S-a stins Val Kilmer, actorul cu roluri memorabile în ”Top Gun”, ”The Doors” și ”Batman Forever” - 15 ore în urmă
Cinci minore românce, Jean-Claude Van Damme și un scandal care cutremură lumea filmului - 16 ore în urmă
Peste 45 de premii și mențiuni obținute de elevii de la „Lucaciu” la concursurile și olimpiadele de limba română - 16 ore în urmă
Tinerii din Dumbrăvița, coordonați de pr. Bogdan Ciocotișan, au participat la masa rotundă cu tema „Istorie, identitate și cultură locală în Parohia Ortodoxă Dumbrăvița în ultimii 100 de ani” - 17 ore în urmă
Reorganizarea taxelor – O revoluție economică sau un experiment riscant?
România trebuie să trimită până la finalul lunii aprilie un raport către Comisia Europeană privind progresele înregistrate în implementarea reformelor și investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Printre reformele pe care România trebuie să le implementeze în acest an se află și reforma fiscală, care ar trebui să aibă un impact la buget de 1,3% din PIB în 2025, adică 25 miliarde lei, iar măsurile să fie implementate și să intre în vigoare cel târziu la 1 aprilie 2025.
Ministrul Tanczoș Barna a anunțat că nu vor fi introduse noi taxe sau impozite în acest an. În schimb, autoritățile se concentrează pe îmbunătățirea colectării veniturilor la buget și pe reducerea cheltuielilor. Unul dintre principalele obiective este creșterea eficienței Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), prin digitalizare și combaterea evaziunii fiscale.
Totodată, se pregătesc schimbări în impozitarea proprietăților. Se ia în considerare aplicarea unor taxe în funcție de zona în care se află locuința și de valoarea reală a acesteia, pentru ca impozitele să reflecte mai bine realitatea economică. De exemplu, un apartament de lux situat într-o zonă centrală ar putea avea un impozit mai mare decât unul situat la periferie.
Pentru a acoperi necesarul bugetar de aproximativ 26 miliarde de lei în 2025, Guvernul mizează pe trei direcții principale:
– Venituri suplimentare din măsurile deja adoptate – De exemplu, eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite sectoare, cum ar fi IT, construcții și agricultură, ar putea aduce aproximativ 6 miliarde de lei.
– Îmbunătățirea colectării taxelor și impozitelor – Prin digitalizare și măsuri de conformare fiscală, ANAF ar putea crește veniturile cu 10-15%.
-Reducerea cheltuielilor – Ministerul Finanțelor ia în calcul tăieri suplimentare de cheltuieli, pe lângă cele deja decise.
Reforma fiscală va fi pregătită în detaliu în cursul acestui an, însă aplicarea sa va începe cel mai probabil din 2026, pentru a oferi predictibilitate mediului de afaceri și contribuabililor. Printre măsurile analizate se numără și introducerea unui sistem de impozitare progresivă a marilor averi, însă acest aspect este încă într-o fază incipientă.
În ciuda declarațiilor oficiale conform cărora nu vor exista majorări de taxe și impozite în 2025 , cetățenii și mediul de afaceri din România se confruntă cu o serie de creșteri semnificative ale obligațiilor fiscale. Acestea includ majorări ale impozitelor auto pentru vehiculele cu norma de poluare Euro 2, creșterea tarifelor la rovinietă în funcție de kilometrii parcurși și limitarea plăților în numerar. De asemenea, impozitul pe dividende a crescut de la 8% la 10%, plafonul pentru veniturile microîntreprinderilor a fost redus de la 500.000 euro la 250.000 euro, iar facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară au fost eliminate. Aceste măsuri, deși justificate de necesitatea consolidării fiscale și a respectării angajamentelor internaționale, au un impact direct asupra bugetelor personale și ale companiilor, ridicând întrebări cu privire la sustenabilitatea și echitatea sistemului fiscal actual.
Vasile Petrovan