Victoria Darvai – prima interpretă profesionistă din nordul țării - 55 minute în urmă
Îndrăgitele artiste Suzana și Daciana Vlad au primit butonul de argint pentru numărul mare de abonați de Youtube - 4 ore în urmă
Prof. dr. Ioan Dorel Todea, despre Hollósy Simon și fondatorii „Școlii de Pictură Băimărene” - 7 ore în urmă
La Borșa: Schi nocturn gratuit pentru localnici și turiști - 7 ore în urmă
La Șuior se deschide oficial sezonul de schi - 8 ore în urmă
Voluntarii de la Crucea Roșie-Filiala Maramureș au adus bucurie de sărbători, în casele multor familii din mediul rural - 10 ore în urmă
Subvenții APIA pentru crescătorii de vaci de lapte, în anul 2025 - 11 ore în urmă
Îndrăgita crainică TV Sanda Țăranu împlinește 86 de ani - 12 ore în urmă
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Sfântul Ioan Botezătorul - 12 ore în urmă
Praznicul Botezului Domnului la Catedrala Episcopală din Baia Mare - 13 ore în urmă
Semnificații și tradiții în Săptămâna Mare
Săptămâna Mare încheie Postul Sfintelor Paşti, cel mai lung şi cel mai aspru post de peste an. I se mai spune Săptămâna Sfintelor Patimi, ea amintind de patimile Domnului Iisus Hristos din aceste zile, şi se adaugă celor 40 de zile propriu-zise de post. Astfel, Săptămâna Mare începe în Duminica Floriilor şi se încheie în Sâmbăta Mare, la 27 aprilie anul acesta – notează Agerpres.
Postul era împărțit, odinioară, în două perioade
Săptămana Patimilor a avut întotdeauna o poziţie specială în cadrul acestui post. Până la sfârşitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paşti era împărţit în două perioade: prima dintre acestea era până la Duminica Floriilor, cunoscută ca Postul Patruzecimii sau al Paresemilor, iar de la Duminica Floriilor până la cea a Învierii, se numea Postul Paştilor şi era caracterizat de cel mai aspru fel de postire. Cu timpul, Săptămâna Patimilor a fost inclusă în Postul Sfintelor Paşti, cu o durată de 7 săptămâni, dar rămâne cea mai însemnată dintre acestea, de unde şi denumirea de Săptămâna Mare.
Specifică pentru această săptămână este slujba Deniilor, rânduieli de o mare frumuseţe, care evidenţiază momentele dramatice legate de Patimile şi Jertfa lui Hristos, săvârşite în fiecare seară, din Duminica Floriilor şi până în Vinerea Mare. Luni şi marţi, la Utrenii, se citesc Evangheliile care amintesc de cele din urmă învăţături ale Domnului. Miercurea Mare aminteşte de păcătoasa desfrânată, care însă, ungându-L pe Hristos cu mir, devine mironosiţă, dar şi de trădarea lui Iuda, care L-a vândut pe Domnul Iisus Hristos pentru treizeci de arginţi, gestul său făcând ca ziua de miercuri să fie declarată zi de post, alături de ziua de vineri, când a fost răstignit Iisus.
Numită și Săptămâna Neagră
În Săptămâna Mare, credincioşii se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Domnului, atât sufleteşte, cât şi trupeşte. În Bihor şi în Maramureş, este numită şi Săptămâna Neagră, se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro. Postul se înăspreşte, iar cei care nu au putut să-l ţină până atunci, se străduiesc ca, cel puţin în această săptămână, să-l respecte. În Maramureş, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru şi în albastru închis. Mulţi credincioşi încearcă chiar să ţină post negru în unele din aceste zile, având credinţa că Dumnezeu îi fereşte de boli şi îi ajută pentru tot restul anului. În Săptămâna Mare e bine ca toţi credincioşii să fie împăcaţi cu toată lumea, să ierte şi să-şi ceară iertare.
Obiceiuri populare
Pregătirile pentru întâmpinarea Învierii Domnului cuprind şi o serie de tradiţii şi obiceiuri populare. Acum se face curăţenie generală în gospodărie, muncile la câmp fiind permise doar până miercuri, de joi bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine. Una dintre principalele preocupări înainte Paşti este şi primenirea hainelor. Încă de la începutul postului, gospodinele croiesc cămăşi noi, atât pentru ele cât şi pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paşti.
Sursa: agerpres.ro