Dragobete, sărbătoarea tradițională a iubirii și a primăverii

Sărbătoarea de Dragobete, din 24 februarie este considerată echivalentul românesc al sărbătorii Sfântului Valentin.
În legendă se spune că Dragobetele este fiul Babei Dochia, un tânăr frumos.
În ziua de Dragobete, băieții și fetele trebuie sa fie veseli, pentru a fi înconjurați de iubire, tot restul anului.
Fetele care se spală cu zăpadă pe față, în această zi vor fi frumoase tot anul. Băieții care-și scot cămașa la soare vor fi puternici și sănătoși.
În această zi, tinerii se întâlneau în pădure și culegeau primele flori ale primăverii. După cules se continua cu cântece și un fel de joc numit „zburătorit.” Veneau și fetele la ei iar la ceasul prânzului, ele fugeau către sat iar băieții le prindeau și le sărutau. Dacă băiatul îi era drag fetei, aceasta se lăsa sărutată, acest gest fiind considerat echivalent al logodnei. Spre seară, logodna urma să fie anunțată comunității satului și familiei.
Bărbații sunt obligați să nu se certe cu femeile pentru că vor avea o primăvară cu ghinion și un an neprielnic.
Bătrânii satului acordau o atenție mare animalelor și păsărilor din ogradă. Ei credeau că în ziua de Dragobete păsările își aleg perechea. Sacrificarea animalelor era interzisă.
Sărbătoarea aduce bucurie în inimile tuturor oamenilor, indiferent de vârstă.
Dragobetele este comparat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă.
De Dragobete, îndrăgostiții își exprimă sentimentele prin gesturi, cadouri sau declarații inedite de dragoste.
Ziua de Dragobete este asociată nu numai cu iubirea, ci și cu inceputul primăverii.
De Dragobete se iubește românește!

Lăcrimioara ZOTA