La 23 august este marcată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului creată de Parlamentul European în 2008, potrivit Agerpres.
Această zi reprezintă şi ziua în care în 1939 a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, între URSS şi Germania nazistă. Înţelegerea conţinea un protocol care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia şi Finlanda în sferele de influenţă ale celor două state semnatare. Cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, documentul a avut şi un protocolul adiţional secret (nepublicat). Pe lângă împărţirea ţărilor între ele, cele două regimuri totalitare au terorizat cetăţenii zonelor cucerite deportându-i în lagăre de concentrare, în gulag-uri, pentru muncă forţată sau exterminându-i în crematorii.
Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi nazismului (European Day of Remembrance for Victims of Stalinism and Nazism), cunoscută drept Ziua Panglicii Negre (Black Ribbon Day) în unele ţări, este o zi internaţională de comemorare pentru victimele regimurilor totalitare, în special stalinismul, comunismul, nazismul şi fascismul.
23 august este recunoscută oficial şi de Canada şi Statele Unite ale Americii, unde este cunoscută drept Black Ribbon Day.
În 2011, a fost adoptată Declaraţia de la Varşovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare, marcându-se cu acest prilej pentru prima dată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului. În 2013, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate (European Network Remembrance and Solidarity – ENRS) s-a implicat în manifestările comemorative ale zilei şi a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă şi a exterminărilor.
ENRS este o reţea internaţională a cărei scop îl constituie cercetarea, documentarea şi popularizarea cunoştinţelor despre istoria Europei în secolul al XX-lea, punându-se accent mai cu seamă pe prezentarea perioadei dictaturilor, a războaielor şi a revoltelor sociale împotriva lipsei de libertate. Are peste 360 de parteneri internaţionali. Statele membre sunt: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România (2014). Cercetători şi oameni politici din aceste ţări fac parte din conducerea REMS. De asemenea, ţări precum Cehia, Austria, Lituania, Albania, Georgia şi Estonia au statut de observator în reţea.
În România, ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin aceeaşi lege, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.
Pentru România, semnarea la 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat „sfărâmarea” teritorială din 1940 şi începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete şi crime care aveau să continue multe decenii la rând în numele unor ideologii străine de neamul românesc, potrivit mesajului ambasadorului României în Republica Moldova cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului (2018), indică pagina oficială a Consulatului General al Românei la Bălţi.
Rezoluţia prin care Parlamentul European declara Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului, aminteşte că în timpul acestor dictaturi au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului, au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii pe care le condamnă şi, totodată, îşi exprimă respectul pentru victimele acestor crime, precum şi regretul că accesul la documentele de arhivă din această perioadă este încă limitat.
Tratatul a fost descris de preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în 2010, drept „coluziunea celor mai rele două forme de totalitarism din istoria umanităţii”. Ziua de comemorare a avut originea în protestele organizate în oraşele occidentale împotriva crimelor şi ocupaţiei sovietice din anii 1980, iniţiate de refugiaţi canadieni din ţările ocupate de Uniunea Sovietică.
Protestele au culminat cu formarea „Lanţului Baltic”, când două milioane de oameni şi-au dat mâna pe parcursul a peste 600 de km de-a lungul Estoniei, Letoniei şi Lituaniei în 1989, pentru a marca solidaritatea în lupta pentru independenţă faţă de Uniunea Sovietică.
