Au apărut primele date ale recensămantului. Populaţia Maramureşului este acum 425.475, în scădere faţă de anul 2011.
Populația Maramureșului este acum de 425.475 locuitori, revenind undeva la nivelul celei din primii ani de după 1970. Pentru comparație, avem informațiile de la opt recensăminte! În 25 ianuarie 1948, 321.278, în 21 februarie 1956, 367.114, în 15 martie 1966, 427.645, în 5 ianuarie 1977, 492.860, în 7 ianuarie 1992, 540.009 locuitori, iar de aici se schimbă tendința, populația scade. Astfel, în 18 martie 2002, 510.110, în 20 octombrie 2011, 478.659, iar acum, 1 decembrie 2021, 452.475 locuitori, așadar scăderea este de 26.184. Celelalte informații, odată cu publicarea lor, după Revelion.
Primele date provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) prezentate la finele anului 2022, conform calendarului de diseminare, sunt: populația rezidentă a României = 19.053,8 mii persoane (19.053.815 persoane), din care: 9.808,3 mii (reprezentând 51,5%) de sex feminin și 9.941,2 mii (reprezentând 52,2%) în mediul urban. Față de recensământul anterior, din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori. Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011 – RPL2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011).
Deși numărul tinerilor (sub 15 ani) a scăzut cu 115,7 mii persoane, ponderea lor în total populație a urcat ușor la 16,1% (față de 15,9% la RPL2011), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere cu aproape jumătate de milion de persoane, respectiv cu 3,5 puncte procentuale (de la 16,1% la RPL2011 la 19,6% la RPL2021). Astfel, raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 (RPL2011) la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la RPL2021). Față de populația rezidentă înregistrată la recensământul precedent (RPL2011), România a pierdut 1,1 milioane locuitori! Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. În valori relative, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin). În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%), urmat de județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).
Structura populației rezidente pe stări civile. Aproape jumătate din populația rezidentă (47,9%) cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 4.495,5 mii bărbați și 4.629,7 mii femei. Două persoane din 5 nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente. Structura după nivelul de instruire absolvit. Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri), 40,5% nivel scăzut(primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 16,0% nivel superior. La RPL2021 erau analfabete 143,6 mii persoane (față de 245,4 mii la RPL2011). Structura populației după statutul activității curente. Populația activă este de 8.185,0 mii persoane, fiind compusă din 7.689,0 mii persoane ocupate și din 496,1 mii șomeri.. Populația inactivă cuprinde 10.868,8 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (39,5%), iar elevii și studenții aproape o treime (32,0%). Pentru data de 1 decembrie 2021, dată de referință a tuturor informațiilor din chestionarele de recensământ, Institutul Național de Statistică a estimat o populație rezidentă de 19.023.542 locuitori, spune profesorul Vasile Ghețău.
„Sunt puțin pesimist pe partea de evoluție demografică. Dacă pe economie se poate corecta, din păcate în demografie nu se întâmplă așa. Dacă în sistemul totalitar era suficientă o decizie politică cum a fost în 1967, crește natalitatea, a crescut la jumătate de milion, s-a dublat, nu se mai poate acum. Din păcate, pe ultimele cifre pe 2020, 2021 vom avea agregat, la 143 de bunici avem 100 de copii sub 15 ani. În urmă cu 20-30 de ani era invers. Practic acum vor fi bunici care nu vor avea copii. Înseamna dezechilibre majore pe piata fortei de muncă, pe pensii”, explica și șeful INS, Tudorel Andrei.
Structura etnică și confesională a populației rezidente a României. La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente. Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României). S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane). Potrivit liberei declarații a celor 16.551,4 mii persoane care au declarat limba maternă, structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populației rezidente pentru care această informație a fost disponibilă. Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată, iar 2,5% penticostală. Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.
C.Ț.
