Părintele Alexandru-Iftene Abrihan din parohia greco-catolică Remeți pe Someș a sărbătorit 11 ani de la hirotonia sa ca preot - 17 minute în urmă
Eleve din cadrul Școlii de Artă Sighet au obținut premii deosebite la Festivalul Internațional de muzică ușoară și populară “Starul de mâine” - 27 minute în urmă
Două sportive din cadrul Clubului Sportiv Seini, calificate la Campionatul Național de înot din această vară - 2 ore în urmă
Memorandistul Teodor Mihali, evocat la Boiu Mare într-un eveniment aniversar - 2 ore în urmă
Consultare publică la Seini pentru stabilirea direcțiilor de dezvoltare ale orașului - 2 ore în urmă
Dezbatere captivantă la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș: „Utopie vs. Distopie” - 2 ore în urmă
Tânăra din Baia Mare, Alexandra Tincu a participat la două olimpiade luna aceasta - 16 ore în urmă
Marginalii la volumul Marian Ilea: «Vremuri îmbârligate». Antologie de proză - 18 ore în urmă
Creștere îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă în Maramureș – cei mai vulnerabili sunt bebelușii și copiii mici - 19 ore în urmă
Lansarea cărții „Umbre pe oglinda lumii” și vernisajul expoziției „Dialog Floral” ale autoarei Florica Bud vor avea loc în curând - în urmă
Aducere aminte: Lăutul, o practică veche de curățare a hainelor; Era o îndeleticire a femeilor și presupunea mult efort
Vremurile s-au schimbat mult. Acum purtăm haine moderne, avem mașini de spălat și totuși uneori ne plângem că ne e greu și că timpul nu ne ajunge.
Dar va mai aduceți aminte de lăutul hainelor? Aceasta era o practică veche de curățare. Era o îndeleticire a femeilor și presupunea mult efort. Cu ajutorul Centrului Culturii Tradiționale Maramureș (Maria Mirela Poduț) aflăm ce presupunea asta:
„Vara să spălau cioarecii și să uscau, pă când zine iarna să sie pregătiți, nu atunci să-i speli, nu-i punéi în ladă murdari. Să spălau acasă în covată cu sopon de casă și apoi la râu. Tătă lumea făcea sopon. Luai sodă caustică și avéi resturi cum tăiei porcu, îți rămâneau tot felu de resturi. Leșia gălbinește cioarecii, da soponu de casă nu” (de la Dăncuș Nița, din Ieud).
„Mai demult, pentru a albi hainele era sodă și săpun de casă. Să spăla în mai multe ape. Să puné de-amoi în toc pânza ca s-o aldești, să pune în toc cu cenușă din sobă. Tocu îi ca on ciubăr, nu prea înalt. Acolo să așeza pânza, tăt’e aieste de pânză. Punei cenușeriu care să țăsă din haldurile cele, ce rămânea mai dur și să punea cenușă pă cenușeri, pă deasupra să punea apă fierbinte. Să lăsa de-amoi de azi până mâine. Apoi să lăiéu cu maiu. Dădeai pă ele până le aldéi. Le limpezăi în mai multe ape. Merei la vale că acolo tare bine să putea limpezi. Ieșea din ele soda și cenușa” (de la Maria Șironca, din Finteușu Mare).
Foto: Gabriel Motica