Maramureșul, sărbătorit pe scena Sălii Lascăr Pană: Spectacol aniversar de excepție - 1 oră în urmă
Evenimentul „Calea spre vindecare – Identifică și Depășește Blocajele din Viața Ta” va avea loc în Baia Mare - 6 ore în urmă
Diana Șoșoacă, candidatură respinsă: între contestare și spectacol politic - 8 ore în urmă
Ziua Creioanelor Colorate a fost sărbătorită la Școala Gimnazială „Nicolae Iorga” - 8 ore în urmă
În Borșa a început a doua ediție a cursului „Comportamente responsabile în situații de urgență și reziliență la dezastre” - 9 ore în urmă
CJRAE Maramureș – un model de succes în sprijinul educației - 9 ore în urmă
Cântărețul Glad Condor organizează un concert în Baia Mare - 9 ore în urmă
Casa din Piața Gorki – proză de Marian Ilea (VII) - 10 ore în urmă
Educație la muzeu – proiect interactiv pentru tinerii artiști - 11 ore în urmă
Rezultate impresionante obținute de un elev al Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” la Olimpiada Națională de Fizică - 12 ore în urmă
Aducere aminte: „Toamna, când se strângea mălaiu’ de pe șes, gazda băga ceteră și chema desfăcători”
Pentru că e toamnă și în această perioadă se culege porumbul, să ne reamintim cum era și pe vremuri.
Încă de la introducerea lui în alimentaţia tradiţională, porumbul a constituit un aliment de bază, datorită caracterului său hrănitor, aşa cum rezultă şi din denumirea ce i-a dat-o poporul, aceea de „sătulul casei”.
O seamă de credinţe ne argumentează rolul porumbului în alimentaţia tradiţională:
- „Nu-i bine a mânca coleşe di pă tocăner că îţi mănâncă lupii oile”
- „Se mai crede că cine mănâncă tocană di pă coleşer să face om mincinos”.
O categorie de credinţe legate de mămăligă au funcţie de divinaţie:
- „Când uiţi mămăliga nesărată, îi avea bogăţâie la casă”;
- „Când ţi să lipeşte de gură tocana, zâce că îi fi gazdă”;
- „Când ţi să rumpe tocana, ţi să arată drumuri încotro ţi să rumpe”.
Unele credinţe de acest fel aveau ca finalitate bunul mers al treburilor gospodăreşti:
- „Mălaiu roşu’ îi bun să-l dai la vaci a făta, că fată uşor”;
- ”Dacă pui grăunţă sub salteaua patului pă care şede popa atunci păsările or scoate pui mulţi”.
Toamna, când se strângea mălaiu’ de pe șes, care aveau mai mult, îl puneau într-o șură. Seara, gazda băga ceteră și chema desfăcători, fete și feciori, neveste. Cei care erau mai săraci, nămné unu cu trișca, cu fluierul, nu aveau de unde să plătească ceterași. Feciorii cărau mălaiu’ desfăcat în pod, cu sacu’. Care cucuruz era mai mare și plin în vârf, nevestele-l împleteau cununi, se precizează în Memoria Ethnologica, Cultivarea porumbului în cultura populară, Colecția Pamfil Bilțiu, precum și în Memoria Ethnologica, Claca la desfăcatul mălaiului, Colecția Maria Bora.
Foto: Felician Săteanu
1 Comentariu în această postare
Natalia
Buna.. doresc și eu poza aceasta. Este străbunica mea!