Artistul Ionuț Uivaroși din Urmeniș, invitat în cadrul unui concert de pricesne în Austria - 36 minute în urmă
Joc de Lăsatul Secului în Rogoz: „Păstrăm cu drag acest obicei din bătrâni, care adună laolaltă fete și feciori, tineri și bătrâni, iubitori de tradiție” - 3 ore în urmă
Vizită oficială a Ambasadorului Japoniei în România la Sighetu Marmației - 3 ore în urmă
Biserica ortodoxă din Săbișa are un nou paroh - 4 ore în urmă
Lupta pentru protejarea agriculturii: fermierii cer măsuri urgente - 4 ore în urmă
Elevi de la Colegiul „Dragoș Vodă” din Sighetu Marmației, calificați la Concursul Național de Chimie „Lazăr Edeleanu” - 4 ore în urmă
Miculaiciuc Andrei, în vizorul ANI pentru fals în declarații - 4 ore în urmă
Perechea David Soponar și Izabella Bartha de la DanceLight Studio Baia Mare, în Lotul Național al României - 4 ore în urmă
Adunare și sărbătoare în comunitatea armeană din Baia Mare - 5 ore în urmă
Ziua Mondială a Scriitorilor, marcată la Filiala „Nicolae Iorga” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” - 6 ore în urmă
Alianța CHARTER lansează un nou raport dedicat analizei preliminare a neconcordanțelor existente între oferta de educație și formare și nevoile pieței muncii
Ca urmare a calității de membru contributiv al Comunității CHARTER – European Cultural Heritage Skills Alliance, Consiliul Județean Maramureș are oportunitatea de a disemina raportul referitor la analiza preliminară a neconcordanțelor existente între oferta de educație și formare din domeniul patrimoniului cultural și nevoile pieței muncii, punând la dispoziția comunității maramureșene rezultatele studiului.
Care sunt lacunele și nevoile profesioniștilor din domeniul patrimoniului cultural din Europa? Alianța CHARTER analizează principalele lacune ale ofertei de educație și formare existente la nivel european în domeniul patrimoniului cultural raportat la nevoile pieței muncii și propune modalități de îmbunătățire a raportului dintre cerere și ofertă. Prognoza rezultată din examinarea provocărilor cu care se confruntă profesioniștii în domeniul patrimoniului cultural din Europa, identifică necesitățile existente în materie de tehnologie, dezvoltare durabilă, colaborare, diversitate, finanțare și multe altele.
Documentul are ca scop analiza datelor colectate în vederea identificării perspectivelor de dezvoltare a carierei, de îmbunătățire a calității standardelor de certificare și optimizare a procesului de învățare. Identificarea carențelor și nevoilor care afectează dezvoltarea activităților profesionale în domeniul patrimoniului cultural permite examinarea unor soluții optime din punct de vedere al eficacității, eficienței, impactului, transferabilității și durabilității.
Această abordare calitativă evidențiază 14 politici de bune practici din regiunile afiliate la CHARTER. Raportul subliniază decalajele de competență în înțelegerea patrimoniului cultural ca ecosistem, experții subliniind nevoia de abordări practice în educație, eliminarea decalajelor dintre teorie și practică respectiv abordarea provocărilor legate de digitizare. În vederea încurajării învățării informale și non-formale, raportul recomandă modele precum comunități de practică, cercuri de învățare virtuoase și rețele profesionale de învățare pentru asigurarea flexibilității schimbului de cunoștințe la nivel european. Alte provocări menționate includ lipsa educației orientate spre aplicabilitate, decalajele între teorie și practică, necesitatea interconectării patrimoniului cu domeniul economic și social respectiv abordarea patrimoniului cultural ca ecosistem și resursă orientată spre viitor.
Datele analizate relevă faptul că arealul de nevoi emergente în sectorul patrimoniului cultural cuprind aspecte legate de tehnologie, dezvoltare durabilă, colaborare profesională, implicarea administrației publice, diversitate, posibilități de finanțare, utilitate socială, transfer de cunoștințe, clasificare ocupațională, standarde de certificare a calității și descrierea abilităților specifice. Printre diferitele concluzii și recomandări emise de acest raport, este accentuată importanța recunoașterea valorii metodelor de învățare non-formale și informale comparativ cu cele formale, datorită flexibilității lor în ceea ce privește timpul, locația și abordările de învățare.
Pentru ulterioare informații accesați raportul complet.