Tinerii parohiei Dumbrăvița duc tradiția mai departe; Au colindat întreg satul, aducând bucurie și lumină prin scenetele tradiționale „Irod” și „Irodaş” - 11 ore în urmă
17 zile libere în 2025 pentru angajații din România - 12 ore în urmă
În a treia zi de Crăciun, ierarhii maramureșeni au slujit la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare - 13 ore în urmă
În a doua zi de Crăciun, în Bogdan Vodă, pe Valea Izei, s-a organizat joc - 14 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: Între Trecut și Viitor – Reflecții la cumpăna dintre ani - 15 ore în urmă
Diana Topan și Dorin Filip au lansat cântecul „Dragoste, parfum de floare rară” - 15 ore în urmă
Apel umanitar: O familie din Săcălășeni are nevoie de sprijin după ce locuința i-a fost grav afectată de un incendiu - 19 ore în urmă
Echipa de robotică a liceului „George Barițiu” Baia Mare, pe podium la prima etapă din cadrul competiției First Tech Challenge Romania - în urmă
Opt ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Iustin ca Episcop al Maramureșului și Sătmarului - în urmă
La Sighetu Marmației debutează Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Marmația” - în urmă
Amintirea cozilor pentru alimente din perioada comunistă
În momente de relaxare, oamenii dau frâu liber gândurilor de tot felul. Și atunci, intervine memoria de lungă durată. Ea îi poartă prin episoade din viețile lor, până în perioada copilăriei.
Cozile pentru procurarea alimentelor de bază au rămas în mintea multor români.
Problemele cu alimentația au început in anul 1980, când România trebuia să scape de datoriile externe. Se concepuse un plan de alimentație, numit „Alimentația Științific-Rațională.
Când se afla că se primește marfă, lumea sărea pe magazin. Se formau cozi interminabile, unii oameni îl rugau pe cel din față să păstreze locul, sau își lăsau sacoșa acolo până la întoarcere.
Cozile la lapte, ulei, zahăr, orez începeau dimineața foarte devreme. Cetățenii își așezau scăunelele la rând, aduse de acasă.
Șirurile lungi de oameni în așteptare devenise o imagine comună, cotidiană.
O parte din rația lunară de alimente, pentru o persoană era de:
– 500 de grame de carne de porc, inclusiv cu oase și grăsimi
– 600 de grame de salam și cârnați
– 1/2 pachet de unt
– 700 de mililitri de ulei
– 1 kilogram de zahăr
– 12 ouă
– 1-4 pui /familie, variind în funcție de mărimea lor
-1/2 de franzelă de persoană pe zi
– mălaiul era la liber dar lipsea cu desăvârșire din magazine
Programul copiilor nu includea doar școală și joacă, ci și ținutul rândului la cozi.
La toate acestea se adăugau întreruperile de curent, slaba încălzire a apartamentelor, apa caldă, doar o dată sau de două ori pe saptamană, transportul în comun supraaglomerat.
În 1989, România reușise să-și plătească integral datoria externă, socotită principalul vinovat pentru nivelul de trai scăzut al românilor. Cu toate acestea, el se degradase considerabil.
Din cauza lipsurilor, oamenii erau solidari și apropiați.
Telefoanele fixe erau un lux. Se făcea cerere iar perioada de așteptare, dura ani întregi.
Vremurile care au urmat după revoluție au adus belșug însă oamenii au început să piardă noțiunile de omenie, înțelegere.
Ce a reușit regimul comunist, a fost îndoctrinarea poporului printr-un sistem bine orânduit, planificat pe termen lung.
În schimb regimul de după Revoluție nu a reușit să îl implementeze, pentru crearea unei generații de oameni care să se adapteze unor vremuri noi.
Lăcrimioara ZOTA