Dragoș Toma de la Colegiul de Arte Baia Mare, rezultate remarcabile la concursurile naționale și internaționale - 26 minute în urmă
Performanță remarcabilă pentru CCF al Universității de Nord Baia Mare - 1 oră în urmă
Complot împotriva României? Șase persoane reținute de DIICOT pentru trădare, unul dintre ei fiind maramureșean - 3 ore în urmă
Preoții din Protopopiatul Chioar, alături de părintele protopop Coza Ciprian, au inițiat o acțiune de donare de sânge - 4 ore în urmă
EU și EUL (foileton 1) - 4 ore în urmă
Îndrăgita artistă Rafila Bărbos își serbează ziua de naștere - 4 ore în urmă
Maratonul olimpiadelor școlare 2025: peste 20 de competiții județene între 6 și 16 martie - 7 ore în urmă
Polițistele Secției 5 Poliție Rurală Ocna Șugatag au adus zâmbetul în ochii unei fetițe și speranța în privirea a două bunici - 7 ore în urmă
Dar de suflet pentru mama – O primă ediție plină de emoție și creație la Târgu Lăpuș - 7 ore în urmă
La Catedrala Episcopală Baia Mare se organizează Expoziția de Icoane „Chipuri din veac, în veci”, ediția a IX-a - 7 ore în urmă
Ana și Ioan Tăut din Breb realizează cu multă măiestrie cojoace tradiționale
Din mâinile dibace ale soților Ana și Ioan Tăut din Breb ies cojoace încă de când s-au căsătorit.
Mai multe despre acești meșteri iscusiți aflăm de la Corina Isabella Csiszár din cadrul Centrul Culturii Tradiționale Maramureș.
Ce doi maramureșeni își îmbracă în strai de sărbătoare atât consătenii, cât și pe cei ce vin tocmai de pe Valea Izei să dea comandă de un cojocel, atrași fiind de calitatea muncii acestor păstrători de tradiții.
„Tăte cojoacele să făceau roșii ori mai închis ori mai spre rozosin. La fete să face altfel, sus să pun prime negre din care să fac cușmele, de acele crețe. La bărbați să tivește cu piele sau cu lac.
Unu din Șugătag, Nicoară a Ciotului, el nu știu de pe unde o înființat moda în Maramureș. Că s-o făcut și aici până atunci cojoace di cele pă ptele, dar el nu știu de pe unde o adus modelu iesta și o pus oglinzi. Noi am pus și între ciupti oglinzi. Și puneam bumbuști pă tot locu. Soțu punea bumbdii. Primaș dată să pune modelul pă pânză amestecată, mai groasă, mai plină de bumbac ca să sie rând a coasă.
Demult să punea pă cânepă de tort. Sau amestecată cânepa de tort cu bumbac. Apoi îl dăm și îl coasă trei, patru femei. Apoi îl dăm să-l înconjoare cu fir auriu și după aceea eu pun oglinzile, lacurile. Apoi le băgăm în presă, vo patru zâle, o săptămână. Să fie neted și tare. Punem lacurile, îl tizim și să pun bumbdii. Apoi pun un berleș mai grosuc în lontru. Pun ciucalăii și un buzunar în lontru și e gata. Cam aieste îs”, povestește Ana Tăut din Breb.
Foto – Florin Avram