Luni, 13 mai, de la ora 17.00, Salonul Artelor din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare va găzdui vernisajul expoziției de artă fotografică „România în straie tradiționale”. Autorul frumoaselor fotografii este Tudorel Ilie, ambasador al turismului maramureșean.
Această expoziţia personală de artă fotografică itinerantă este o expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale portului tradiţional din România.
Cu acest prilej se va desfăşura și o şezătoare cu invitaţi din zonele etnofolclorice ale județului Maramures sau aflate în nordul Transilvaniei. Cu acest prilej se va sărbători Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, ediția 2024.
„Proiectul cultural al expoziţiei a fost lansat înainte de pandemie, cu ocazia Zilei Naţionale a Portului Tradiţional din România ediția 2019, urmând să parcurgă toate regiunile istorice ale României Mari, ajungând şi la cele mai importante centre ale diasporei româneşti din Europa şi din lume, fiind expus în muzee şi alte centre culturale.
Obiectivul expoziţiei este să facă cunoscută publicului larg marea frumuseţe a costumelor populare româneşti şi valoarea recunoscută pe plan mondial a cămăşilor tradiţionale româneşti, binecunoscute în această perioadă sub denumirea de „Ia românească”, deja consacrată pe plan internaţional.
Prin organizarea unei şezători în cadrul expoziţiei se va putea crea cadrul cunoaşterii, conservării şi promovării tehnicilor de confecţionare a elementelor costumului popular, care sunt componente ale patrimoniului cultural tradiţional tangibil şi intangibil al României.
Alături de limba română, obiceiurile şi tradiţiile româneşti, portul popular românesc reprezintă o marcă identitară a României. Costumul popular a însoţit românii în toate momentele importante ale vieţii acestora ( naştere, copilărie, tinereţe, maturitate, bătrâneţe şi moarte) de la străvechile începuturi ale preistoriei şi până azi. Strămoşii noştri daci aveau o vestimentaţie nu cu mult diferită de a ţăranilor români de mai târziu, așa cum se poate vedea pe Columna lui Traian. Costumele populare româneşti din prezent continuă linia evoluţiei modelelor strămoşeşti şi depinde numai de noi să fim demni de a duce mai departe tradiţia multimilenară a portului românesc tradiţional.
Costumaţia tradiţională are pe langă funcţii practice sau sărbătoreşti ( în funcţie de utilizare şi ambianţa festivă) şi o semnificaţie mitică, fiind purtatoare de semne şi simboluri ce ne transmit mesajul ancestral strămoşesc care provine încă din perioada neolitică. Prin modul relativ unitar în care se prezintă costumaţia tradiţională în toate regiunile locuite de români, portul popular românesc este un element ce uneşte românii din cele mai vechi timpuri şi aşa va fi până când acesta va continua să fie purtat.
Demn de remarcat este faptul ca în prezent Romania este una din puţinele ţări din lume unde ţăranii mai poartă îmbrăcămintea tradiţională nu numai la sărbători ci şi la lucru, în multe zone ale ţării (ex. judeţul Maramureş). Este vorba despre portul popular ca valoare patrimonială românească ce ne diferenţiază cultural de alte popoare şi ne face mândri că suntem români, mai ales acum când are loc un vast proces de globalizare şi de nivelare a valorilor pe plan internaţional.
Marea valoare patrimonială a portului tradiţional românesc rezidă şi din faptul că pe lângă frumuseţea în sine a costumului popular acesta este depozitarul tehnicilor tradiţionale de prelucrare a inului, cânepii, lânii, pieilor şi blănurilor … şi lista ar putea continua căci din cele mai vechi timpuri ţăranii români şi-au confecţionat „în casă” toate straiele tradiţionale cunoscute azi în lumea satului românesc. Dincolo de un costum popular purtat cu mândrie trebuie să vedem extraordinara muncă de a-l ţese, de a-l croi, de a-l împodobi cu „brodături”, desfăşurată în decursul multor zile de trudă, reflectând multiple valori estetice şi social-morale desprinse din arta, cultura şi civilizaţia rurală.
Arta populară românească are o contribuţie majoră la realizarea costumelor tradiţionale.Vestimentaţia tradiţională românească, rezultat al mileniilor de evoluţie şi chiar de asimilare a unor influenţe culturale benefice, a ajuns la o estetica proprie rafinată, expresia ei majoră fiind „Ia românească”. În anul 2022, elementul „Arta cămășii cu altiță-element de identitate culturală în România și Republica Moldova” a fost inclus pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii – U.N.E.S.C.O.
Expoziţia personală de artă fotografică „România în straie tradiţionale” prezintă într-un număr de peste 50 de lucrări de artă fotografică, o selecție din cele mai valoroase elemente ale portului tradiţional şi tehnicilor de confecţionare vestimentară din majoritatea zonelor etnofolclorice ale României.
Fotografiile din cadrul expoziţiei reprezintă o frescă elocventă a frumuseţii şi unităţii în diversitate a portului popular românesc, meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale din cadrul „economiei casnice rurale” româneşti practicate de meşterii populari şi nu numai, sărbători şi manifestări folclorice, jocul şi dansul popular unde sunt purtate costumele populare, etc. Un loc important îl ocupă în expoziţie fotografiile dedicate costumelor populare purtate în cadrul tradiţiilor româneşti prezente pe Lista Patrimoniului Imaterial U.N.E.S.C.O. – România (colindatul de ceată bărbătească, jocul fecioresc din România, ritualul „Căluşului”, arta cămășii cu altiță etc.).
Toate aceste fotografii color, realizate la un înalt nivel artistic, se constituie într-o oglindă vie a bogăţiei culturale de care dispune poporul român şi pot fi un important vector de promovare a turismului cultural din România.
Portul tradiţional românesc este o bogăţie care, venind de la strămoşii noştri daci şi străbătând cu succes veacurile, este o parte integrantă a identităţii poporului român, dar este totodată şi o mare valoare universală !
Se cuvine deci să-l cunoaştem, să-l păstrăm, să-l punem în valoare şi să-l transmitem generaţiilor viitoare! Astfel tradiţiile strămoşeşti au darul de a unii românii! (…)”, explică autorul expoziției
Tudorel Ilie este un artist fotograf din Baia Mare, judeţul Maramureş, România, născut în 9 octombrie 1961 la Ardud, judeţul Satu Mare, România.
Este membru al Asociației Artiștilor Fotografi din România A.A.F.R. ( rang Art A.A.F.R.), al Asociaţiei Internaţionale de Artă Fotografică „Euro Foto Art” (A.I.E.F.A.) din 2015 și al Uniunii Creatorilor Profesionişti ( U.C.P.) sucursala Baia Mare. Este preşedinte al Clubului Foto-Video din cadrul O.N.G. Asociaţia „Millennium”din Baia Mare.
Artistul a fost prezent în 177 expoziţii de artă fotografică, din care 81 de expoziţii personale şi 96 expoziţii de grup în muzee şi centre culturale din România, Belgia, China, Japonia, Polonia, Slovacia, Spania, Ungaria şi Ucraina. Nu mai menționăm aici numeroasele expoziții online în care este prezent.
Această activitate expoziţională a fost amplu reflectată în numeroase publicaţii scrise din ţară, din străinătate şi în presa online. Fotografiile sale au fost publicate în albume de artă fotografică, reviste de turism internaţionale, albume şi ghiduri turistice precum şi în numeroase cărţi sau publicaţii ştiinţifice.
De-a lungul timpului a fost distins cu mai multe premii:
– În anul 2022 i s-a acordat „Diploma de Excelenţă” pentru contribuția remarcabilă la susținerea valorilor și obiectivelor U.N.E.S.C.O. din România – acordată de Comisia Națională a României pentru U.N.E.S.C.O. , din București.
– În anul 2022 i s-a acordat placheta „Carol Popp de Szathmary ” de către Asociația Internațională de Artă Fotografică „EuroFotoArt” ;
– În anul 2019 i s-a acordat „Premiul de Excelenţă” de către Asociația Internațională de Artă Fotografică „EuroFotoArt” ;
– În anul 2019 i s-a acordat titlul de „Ambasador al turismului maramureşean” pentru merite deosebite în promovarea turismului şi culturii tradiţionale de către Consiliul Judeţean Maramureş ;
– În anul 2015 i s-a acordat „ Premiul de Excelenţă” de către revista de cultură „Gazeta de Maramureş” ;
– A participat la multe concursuri de fotografie şi a primit Premiul I la concursul naţional de artă fotografică „ Ipostaze Etnografice ”- 2019.
A desfăşurat mai multe proiecte culturale sub patronajul sau în parteneriat cu Comisia Naţională a României pentru U.N.E.S.C.O. şi Institutul Cultural Român din Bucureşti.
